Constructivism (artă)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Serie de articole despre artă

Istoria artei

Arta preistorică

Arta paleoliticului
Arta mezoliticului
Arta neoliticului
Arta rupestră

Arta antică

Arta medievală

Arta occidentală

Arta contemporană

Arta etnografică

Arta occidentală
Arte orientală
Arta Americilor
Arta africană
Arta Oceaniei

Acest articol se referă la Constructivism, mişcare artistică a anilor 1920 - 1930 originară în Uniunea Sovietică. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Constructivism (dezambiguizare).

Constructivismul este o mişcare artistică ce s-a născut în Uniunea Sovietică imediat după Revoluţia bolşevică. A fost influenţată de futurismul rusesc şi suprematismul fondat de pictorul Kazimir Malevici.

Suprematismul tindea spre o totală abstracţie geometrică, spre valori metafizice asociate cu materiile sau structurile. Kazimir Malevici teoretiza "conştiinţa cosmică" (P.D.Uspenski): "Pictura mea nu aparţine numai Pământului, Pamântul a rămas în urmă ca o casă devorată de viermi." (Malevici)

Constructivismul era privit ca o nouă estetică, ca un efort de a armoniza arta cu producţia industrială, ca un efort de a-i uni pe intelectuali şi pe muncitori, de a şterge graniţele dintre muncă şi artă.

Constructivismul românesc s-a grupat în special în jurul revistei Contimporanul condusă de Ion Vinea. Constructiviştii subliniau necesitatea unei corespondenţe între artă şi spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventează forme noi, conturând natura. Ion Vinea a solicitat drept colaboratori ai revistei pe scriitorii Tudor Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, dar şi pictori şi sculptori dintre care Constantin Brâncuşi. Alte reviste constructiviste din România s-au numit 75 HP şi Punct.