Judeţul Braşov (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

**Judeţul Braşov**

Provincie:	Transilvania
Reşedinţa:	Braşov
Populaţie: •Total 1930:	Locul 167.946 loc.
Suprafaţă: •Total:	Locul 2.605 km²
Perioadă de existenţă:	'
Subdiviziuni:	trei plăşi

Judeţul Braşov a fost o unitate administrativă în Regatul României.

[modifică] Întindere

Judeţul se afla în partea centrală a României Mari, în Transilvania. Actualmente, teritoriul lui cuprinde partea estică din actualul judeţ Braşov şi sudul judeţului Covasna. Se învecina a vest cu judeţele Făgăraş şi Muscel, la nord cu judeţul Trei-Scaune, la est cu judeţul Buzău iar la sud cu judeţele Prahova şi Dâmboviţa.

[modifică] Organizare

Teritoriul judeţului era împărţit în trei plăşi: I. Plasa Bran, II. Plasa Buzăul Ardelean şi III. Plasa Săcele.

[modifică] Populaţie

Stema judeţului

Conform datelor recensământului din 1930 populaţia judeţului era de 168.125 de locuitori, din care: 49,9% români, 26,6% maghiari, 19,8% germani, ş.a. Din punct de vedere confesional, 48,8% erau ortodocşi, 27,8% lutherani, 9,9% romano-catolici, 7,6% reformaţi, 2,4% greco-catolici, 1,7% mozaici ş.a.

[modifică] Mediul urban

În anul 1930 populaţia urbană a judeţului era de 59.232 locuitori, dintre care 39,3% maghiari, 32,7% români, 22,0% germani, 3,8% evrei ş.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina maghiara (42,2%), urmată de română (32,7%), germană (22,4%), idiş (0,9%) ş.a. Din punct de vedere confesional orăşenimea era alcătuită din 30,0% ortodocşi, 22,3% romano-catolici, 22,0% lutherani, 13,9% reformaţi, 4,4% mozaici, 3,5% greco-catolici, 3,2% unitarieni ş.a.