Judeţul Vâlcea (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Judeţul Vâlcea

Provincie:	Oltenia
Reşedinţa:	Râmnicu Vâlcea
Populaţie:  •Total 1930:	Locul 246.659 loc.
Suprafaţă:  •Total:	Locul km²
Perioadă de existenţă:	'
Subdiviziuni:	cinci plăşi

Judeţul Vâlcea a fost o unitate administrativă în Regatul României. Reşedinţa judeţului era oraşul Râmnicu Vâlcea.

Cuprins 1 Întindere 2 Organizare 3 Populaţie 3.1 Mediul urban

[modifică] Întindere

Judeţul se învecina la nord cu judeţul Sibiu, la est cu judeţele Argeş şi Olt, la sud cu Romanaţi, iar la vest cu judeţele Dolj şi Gorj.

[modifică] Organizare

Teritoriul judeţului era împărţit în cinci plăşi: I. Plasa Cerna, II. Plasa Cozia, III. Plasa Drăgăşani, IV. Plasa Horezu şi V. Plasa Zătreni.

[modifică] Populaţie

Conform datelor recensământului din 1930 populaţia judeţului era de 246.713 locuitori, dintre care 97,4% români, 1,6% ţigani, 0,2% germani, 0,2% maghiari, 0,2% evrei ş.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 99,0% ortodocşi, 0,4% romano-catolici, 0,2% mozaici ş.a.

[modifică] Mediul urban

În anul 1930 populaţia urbană a judeţului era de 31.909 locuitori, dintre care 94,8% români, 1,3% ţigani, 1,0% germani, 0,8% evrei, 0,7% maghiari ş.a. Sub aspect confesional orăşenimea era alcătuită din 96,4% ortodocşi, 1,4% romano-catolici, 0,8% mozaici, 0,7% lutherani, 0,3% greco-catolici ş.a.