Judeţul Târnava-Mică (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

**Judeţul Târnava Mică**

Provincie:	Transilvania
Reşedinţa:	Diciosânmartin
Populaţie: •Total 1930:	Locul 149.482 loc.
Suprafaţă: •Total:	Locul 1645,82 km²
Perioadă de existenţă:	'
Subdiviziuni:	patru plăşi

Judeţul Târnava Mică (Kis-Küküllő vármegye în maghiară) a fost o unitate administrativă în Regatul României, unitate administrativă succesoare a comitatului Târnava Mică din Imperiul Austro-Ungar. Reşedinţa judeţului a fost oraşul Diciosânmartin, astăzi Târnăveni, judeţul Mureş.

[modifică] Întindere

Judeţul se afla în centrul României Mari, în Transilvania. Se învecina la nord-vest cu judeţul Turda la nord-est cu judeţul Mureş la sud cu judeţele Sibiu şi Târnava-Mare, la est cu judeţul Odorhei şi la vest judeţul Alba. Coordonatele între care se încadra judeţul sunt între 45° 57'-46° 28' latitudine nordică şi 41° 32'-42° 32' longitudine estică. Suprafaţa judeţului era de 1645,82 km². În prezent teritoriul său este împărţit între judeţele Sibiu, Mureş şi Alba.

[modifică] Administraţie

Prefectura judeţului Târnava Mică, astăzi Colegiul Tehnic Târnăveni

Judeţul cuprindea oraşele Diciosânmartin, Dumbrăveni (mai demult "Elisabetopol") şi Blaj. Teritoriul judeţului era organizat în patru plăşi: I. plasa Blaj, II. plasa Diciosânmartin, III. plasa Dumbrăveni şi IV. plasa Iernut.

Administraţia centrală a judeţului era împărţită între oraşele Târnăveni, Dumbrăveni, Blaj înaintea Marii Uniri iar apoi întreaga administraţie s-a mutat în Târnăveni până la desfiinţarea judeţului.

[modifică] Demografie

În 1870 populaţia judeţului era de 100.161 locuitori, în anul 1891 populaţia judeţului a fost de 101.045 locuitori, din care 49.573 români (49,1%), 27.652 maghiari (27,4%), 18.273 germani (18,1%) ş.a.

Conform datelor recensământului din 1930 populaţia judeţului era de 149.482 persoane, dintre care 53,9% români, 23,6% maghiari, 16,1% germani, 5,1% ţigani, 1,1% evrei ş.a. Din punct de vedere confesional majoritatea era alcătuită din greco-catolici (40,7%), urmaţi de ortodocşi (16,6%), reformaţi (de asemenea 16,6%), lutherani (16,2%), romano-catolici (4,6%), unitarieni (3,3%), mozaici (1,1%) ş.a.

[modifică] Mediul urban

Populaţia oraşelor era formată în 1930 din 45,6% români, 37,3% maghiari, 5,6% evrei, 5,3% germani ş.a. Din punct de vedere confesional populaţia urbană era alcătuită din greco-catolici (38,0%), urmaţi de reformaţi (18,8%), romano-catolici (12,9%), ortodocşi (11,0%), unitarieni (6,2%), mozaici (6,0%), lutherani (4,7%), adventişti (1,2%) ş.a.