Judeţul Cluj (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la Judeţul Cluj (interbelic),. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Cluj (dezambiguizare).

**Judeţul Cluj**

Provincie:	Transilvania
Reşedinţa:	Cluj
Populaţie: •Total 1930:	Locul 334.991 loc.
Suprafaţă: •Total:	Locul 4.813 km²
Perioadă de existenţă:	'
Subdiviziuni:	şapte plăşi

Judeţul Cluj a fost o unitate administrativă în Regatul României. Reşedinţa judeţului era municipiul Cluj.

[modifică] Întindere

Judeţul se afla în nord-vestul României Mari, în Transilvania, iar actualmente cea mai mare parte din teritoriul lui este în judeţul Cluj, iar mici părţi în judeţele Sălaj şi Mureş. Se învecina la nord cu judeţele Sălaj, Someş şi Năsăud, la vest cu judeţul Bihor, la sud cu judeţul Turda iar la est cu judeţul Mureş.

[modifică] Organizare

Teritoriul judeţului era împărţit în şapte plăşi: I. Plasa Borşa, II. Plasa Cluj, III. Plasa Gilău, IV. Plasa Hida, V. Plasa Huedin, VI. Plasa Mociu şi VII. Plasa Sărmaş. Ulterior au fost înfiinţate încă două plăşi: Plasa Aghireş şi Plasa Călata.

[modifică] Populaţie

Conform datelor recensământului din 1930 populaţia judeţului era de 334.991 de locuitori, dintre care 60,9% români, 30,1% maghiari, 5,1% evrei, 0,8% germani ş.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 42,7% greco-catolici, 21,7% reformaţi, 19,3% ortodocşi, 8,6% romano-catolici, 5,3% mozaici, 0,8% lutherani ş.a.

[modifică] Mediul urban

În anul 1930 populaţia urbană era de 106.245 locuitori, dintre care 47,6% maghiari, 33,9% români, 13,3% evrei, 2,4% germani ş.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară (54,6%), urmată de limba română (33,8%), de limba idiş (7,1%), germană (2,6%) ş.a. Sub aspect confesional orăşenimea era formată din 27,8% reformaţi, 22,2% greco-catolici, 19,5% romano-catolici, 13,7% mozaici, 11,7% ortodocşi, 2,3% lutherani, 2,0% unitarieni ş.a.

[modifică] Istoric

Judeţul Cluj a fost unitatea administrativă succesoare a comitatului Cluj. Până în anul 1925 a purtat denumirea "judeţul Cojocna". Conducerea judeţului Cojocna se afla în municipiul Cluj, care însă se bucura de statutul de oraş liber. În anul 1925 statutul autonom al municipiului Cluj a fost desfiinţat, iar oraşul liber a fost comasat cu judeţul Cojocna, care a primit denumirea "judeţul Cluj". Prin cedarea Ardealului de Nord în septembrie 1940 cea mai mare parte a judeţului Cluj a ajuns sub administraţia Regatului Ungariei. Părţile rămase sub administraţie română (sudul judeţului, inclusiv comuna Feleac) au fost unite cu judeţul Turda şi au format împreună până în 1946 judeţul Cluj-Turda.