Judeţul Mureş (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

**Judeţul Mureş**

Provincie:	Transilvania
Reşedinţa:	Târgu Mureş
Populaţie: •Total 1930:	Locul 289.456 loc.
Suprafaţă: •Total:	Locul 4.856 km²
Perioadă de existenţă:	'
Subdiviziuni:	şapte plăşi

Judeţul Mureş a fost o unitate adiministrativă în Regatul României. Reşedinţa judeţului era oraşul Târgu Mureş.

[modifică] Întindere

Judeţul se învecina la sud cu judeţul Târnava Mică, la sud-vest cu judeţul Turda, la vest cu judeţul Cluj, la nord cu judeţul Năsăud, la nord-est cu judeţul Neamţ, la sud-est cu judeţul Ciuc şi cu judeţul Odorhei.

[modifică] Organizare

Judeţul Mureş era împărţit în şapte plăşi: I. Plasa Band, II. Plasa Mercurea Nirajului, III. Plasa Mureş, IV. Plasa Râciu, V. Plasa Reghin, VI. Plasa Teaca şi VII. Plasa Topliţa. Ulterior au mai fost înfiinţate Plasa Gurghiu şi plăşile: Mureş de Sus, Mureş de Jos, Reghin de Sus şi Reghin de Jos.

[modifică] Populaţie

Conform datelor recensământului din 1930 populaţia judeţului Mureş era de 289.546 locuitori, dintre care 45,8% români, 42,6% maghiari, 3,9% germani, 3,9% ţigani, 3,4% evrei ş.a. După limba maternă, populaţia judeţului era alcătuită din 45,9% vorbitori de limbă maghiară (ca limbă maternă), 45,5% vorbitori de română (ca limbă maternă), 3,9% au declarat germana drept limbă maternă, 2,2% limba idiş, iar 2,1% limba ţigănească.

Din punct de vedere confesional locuitorii judeţului Mureş s-au declarat în proporţie de 32,4% greco-catolici, 30,3% reformaţi, 14,5% ortodocşi, 12,1% romano-catolici, 3,9% lutherani, 3,6% mozaici, 2,6% unitarieni ş.a.

[modifică] Mediul urban

Populaţia urbană a judeţului număra 47.807 locuitori, dintre care 54,3% maghiari, 24,3% români, 13,4% evrei, 6,0% germani, 1,1% ţigani ş.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară, vorbită de 61,2% din populaţie ca limbă maternă, urmată de limba română, vorbită de 23,6% din populaţie ca limbă maternă, limba idiş (7,4%) şi limba germană (6,2%).

Sub aspect confesional orăşenimea era alcătuită din 32,6% reformaţi, 20,1% romano-catolici, 14,2% greco-catolici, 14,2% mozaici, 10% ortodocşi, 5,9% lutherani, 2,3% unitarieni ş.a.