Judeţul Timiş-Torontal (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

**Judeţul Timiş-Torontal**

Provincie:	Banat
Reşedinţa:	Timişoara
Populaţie: •Total 1930:	Locul 499.443 loc.
Suprafaţă: •Total:	Locul 3 7.600 km²
Perioadă de existenţă:	'
Subdiviziuni:	zece plăşi

Judeţul Timiş-Torontal a fost o unitate administrativă în Regatul României.

[modifică] Istoric

28 iulie 1919 A fost instalat primul prefect român al Timişului, dr. Aurel Cosma

Judeţul Timiş – Torontal a cuprins părţile care au revenit României din fostele comitate Timiş şi Torontal, în urma împărţirii Banatului. Noul judeţ avea în componenţă, în prima fază, până în 1925, plăşile: Buziaş, Centrală, Ciacova, Comloş, Deta, Gătaia, Giulvăz, Jimbolia, Lipova, Periam, Sânnicolaul Mare, Vinga

noiembrie 1923 A avut loc o rectificare de frontieră între România şi Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor. Localităţile Jimbolia, Beba Veche, Pusta Cherestur, Ciorda şi Iam au intrat în componenţa României, în timp ce Jaša Tomić (Modoş), Meda (Părdani), Šurjan(Şurian), Busenje (Căptălan), Markovićevo (Krivobara) şi Veliki Gaj (Gaiu Mare) au fost cedate Regatului sârbilor, croaţilor şi slovenilor.
1925 A fost promulgată Legea pentru unificarea administrativă; judeţul Timiş-Torontal era împărţit în 2 comune urbane (Timişoara şi Lipova), 246 comune rurale grupate în 12 plăşi : Buziaş (25 de comune), Chişoda (23), Ciacova (17), Gătaia(17), Deta (16), Giulvăz (16), Comloşul Mare (9), Lipova (27), Jimbolia (10), Periam (17), Recaş (29), Sânnicolaul Mare (13), Vinga (18)
12 decembrie 1926 S-a înfiinţat a 13- a plasă: Comloşul Mare
1929 Judeţul Timiş – Torontal a fost integrat Directoratului VII Ministerial, condus de Sever Bocu.
1938 S-a înfiinţat Ţinutul Timiş, cuprinzând judeţele Timiş-Torontal, Arad, Caraş, Severin, Hunedoara; în judeţul Timiş-Torontal s-au menţinut cele 13 plăşi, cu mici modificări în componenţă.

În judeţ conduceau prefectul, subprefectul, consiliul judeţean, în plăşi pretorii, iar consiliile municipale, orăşeneşti, comunale în localităţi.^[1]

[modifică] Întindere

Judeţul cuprindea partea de centrală şi vestică a actualului judeţ Timiş. Se învecina la vest cu Ungaria, la sud-vest cu Iugoslavia, la nord cu judeţul Arad iar la est cu judeţele Caraş şi Severin.

[modifică] Organizare

Plasele judeţului Timiş-Torontal (1930)

Plasele judeţului Timiş-Torontal (1941)

Teritoriul judeţului era împărţit în zece plăşi: I. Plasa Buziaş, II. Plasa Centrală, III. Plasa Ciacova, IV. Plasa Deta, V. Plasa Jimbolia, VI. Plasa Lipova, VII. Plasa Periam, VIII. Plasa Recaş, IX. Plasa Sânnicolau Mare şi X. Plasa Vinga. Ulterior au mai fost înfiinţate plăşile: Plasa Comloş, Plasa Gătaia şi Plasa Giulvăz.

[modifică] Populaţie

Conform datelor recensământului din 1930 populaţia judeţului era de 499.443 de locuitori, dintre care 37,6% români, 34,9% germani, 15,4% maghiari, 5,8% sârbi şi croaţi ş.a. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (48,6%), urmaţi de ortodocşi (41,1%), greco-catolici (2,8%), reformaţi (2,5%) ş.a.

[modifică] Mediul urban

În anul 1930 populaţia urbană a judeţului era de 97.580 locuitori, dintre care 30,5% germani, 29,3% maghiari, 27,7% români, 7,6% evrei, 2,2% sârbi şi croaţi ş.a. Din punct de vedere confesional orăşenimea era alcătuită din 52,1% romano-catolici, 27,7% ortodocşi, 9,9% mozaici, 5,0% reformaţi, 2,8% greco-catolici, 2,4% lutherani ş.a.