15 ianuarie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

ianuarie
L	Ma	Mi	J	V	S	D
						1
2	3	4	5	6	7	8
9	10	11	12	13	14	15
16	17	18	19	20	21	22
23	24	25	26	27	28	29
30	31

2006

Luni: - Ianuarie - Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Zile: 13 ianuarie 14 ianuarie - 15 ianuarie - 16 ianuarie 17 ianuarie

15 ianuarie este a 15-a zi a calendarului gregorian.

[modifică] Evenimente

0069: Otho este proclamat împărat roman dar după trei luni se sinucide
1559: Elisabeta I a Angliei este încoronată la Westminster Abbey de către episcopul Owen Oglethorpe în loc de arhiepiscopul de Canterbury
1582: Rusia cedează Letonia şi Estonia Poloniei
1759: Se deschide The British Museum
1834: S-a deschis, pe lângă Societatea Filarmonică din Bucureşti, "Şcoala de muzică vocală, de declamaţie şi de literatură" ce avea menirea de a pregăti actori calificaţi. Directorul şcolii era Ion Heliade Rădulescu.
1870: Democraţii din SUA au utilizat pentru prima dată, ca simbol al partidului lor, un măgar
~~1870:~~ Ministrul de Externe adresează marilor puteri europene o notă prin care cere recunoaşterea oficială a denumirii de România.
1880: Legea pentru înfiinţarea Casei de Economii.
1883: A apărut, la Iaşi, revista Recreaţii ştiinţifice (până în anul 1889), care a marcat dezvoltarea matematicii în România
1913: A fost inaugurată prima linie telefonică dintre Berlin şi New York.
1943: Mihai Antonescu, viceprim-ministru şi ministru de externe al României propune omologului său italian, contele Galeazzo Ciano, ieşirea simultană din război a Italiei, României şi Ungariei. Propunerea va fi repetată în vara aceluiaşi an, fără rezultate
~~1943:~~ A fost finalizată construcţia clădirii Pentagon-ului american
1959: Fidel Castro şi-a asumat funcţia de premier al guvernului cubanez
1969: Uniunea Sovietică lansează Soyuz 5
1971: În Egipt, se inaugurează barajul de la Assuan.
1990: Prin Decizia civilă nr.4 a Tribunalului Municipiului Bucureşti, Partidul Naţional Liberal reapare oficial în viaţa politică românească.
1993: Cel de-al III-lea Congres al UDMR, ţinut la Braşov, este în atenţia opiniei publice în urma apelului lansat de Gheorghe Funar, prin care se cerea convocarea, în sesiune extraordinară, a Parlamentului pentru interzicerea activităţii UDMR. Această propunere venea în urma intenţiei UDMR de a aproba în Congres un "Program de autoguvernare pe principii etnice".
1999: A cincea mineriadă: Greva minerilor din Valea Jiului este declarată ilegală
~~1999:~~ Conflictul din Kosovo: Un numar de 45 de civili sunt masacraţi la Racak, în sudul provinciei
2001: Se naşte proiectul colaborativ Wikipedia, bazat pe o idee a lui Jimmy Wales
2003: Statele Unite cer sprijinul NATO în cazul declanşării unui conflict cu Irakul
2005: A fost lansat primul volum al ediţiei facsimilate a manuscriselor eminesciene sub egida Academiei Române
2006: La Biblioteca Academiei au fost prezentate următoarele cinci volume ale ediţiei facsimilate a manuscriselor lui Mihai Eminescu

[modifică] Naşteri

1622: Molière (Jean–Baptiste Poquelin), dramaturg şi actor francez (m. 17 februarie 1673)
1716: Philip Livingston, politician american, autor al Declaraţiei Independenţei (m. 12 iunie 1778)
1791: Franz Grillaparzer, poet austriac (m. 21 ianuarie 1872)
1809: Pierre Proudhon, filosof francez (m. 19 ianuarie 1865)
1850: Mihai Eminescu, poetul naţional al românilor (m. 15 iunie 1889)
1879: Mazo de la Roche, scriitor canadian de limbă engleză ("Jalna").
1894: Ecaterina Teodoroiu, "eroina de la Jiu" căzută în luptele de la Măraşeşti (m. 23 august 1917)
1906: Aristotel Onassis, armator şi multimilionar grec (m. 15 martie 1975)
1908: Edward Teller, savant american de origine maghiară, creator al bombei cu hidrogen (m. 9 septembrie 2003)
1918: Gamal Abdel Nasser, preşedintele statului egiptean în perioada 1956-1970, liderul de necontestat al mişcării panarabe. Datorită calităţilor diplomatice dovedite în perioada crizei Canalului Suez (în 1956), s-a situat între luptătorii din linia întâi ai naţionalismului arab. Nasser nu a putut însă evita înfrângerea suferită de egipteni în aşa-numitul Război de 6 zile, din anul 1967, purtat împotriva statului Israel (m. 28 septembrie 1970)
1919: Boris Cazacu, lingvist şi filolog (m. 24 august 1987)
1922: Jerzi Kawalerowicz, regizor polonez
1929: Martin Luther King, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, cunoscut militant pentru apărarea drepturilor civile ale populaţiei de culoare, asasinat la 4 aprilie 1968
1937: Valeriu Cristea, critic şi istoric literar (m. 22 martie 1999)
1946: Oliver Stone, regizor şi scenarist american ("Platoon" -Premiul Oscar, 1986; "Născut pe 4 iulie" - Premiul Oscar, 1989; "Născuţi asasini" - premiul special al juriului).

[modifică] Decese

1568: Nicolaus Olahus, umanist şi istoric de origine română, arhiepiscop de Esztergom şi guvernator al Ungariei (n. 1493, Sibiu)
1595: Murat al III-lea, sultan otoman (n. 4 iulie 1546)
1886: Amilcare Ponchielli, compozitor, organist, dirijor şi pedagog italian, profesorul lui Puccini (n. 31 august 1834)
1891: Leo Delibes, compozitor şi critic muzical francez, novator al muzicii de balet şi precursor al esteticii muzicale moderne (opera "Lakmé", baletul "Coppelia") (n.21 februarie 1836)
1919: Roza Luxemburg, unul dintre liderii mişcării comuniste germane (n. 5 martie 1870)
1937: Anton Holban, prozator (n. 10 februarie 1902)
1955: Yves Tanguy, pictor francez suprarealist (n. 5 ianuarie 1900)
1974: Ovid Caledoniu, poet (n. 22 martie 1914)
1994: Damian Ureche, poet ("Elegie cu Francesca da Rimini", "Spectacolul privirii") (n. 2 septembrie 1935)