15 iunie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| iunie | ||||||
| L | Ma | Mi | J | V | S | D |
| 1 | 2 | 3 | 4 | |||
| 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 |
| 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 |
| 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 |
| 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | ||
| 2006 | ||||||
Luni: Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai - Iunie - Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Zile: 13 iunie 14 iunie - 15 iunie - 16 iunie 17 iunie
15 iunie este a 166-a zi a calendarului gregorian şi ziua a 167-a în anii bisecţi.
[modifică] Evenimente
- 1167: A fost întemeiat oraşul Copenhaga; a devenit capitală a regatului danez în 1443
- 1215: Regele John semnează Magna Carta la Runnymede, Anglia
- 1389: Bătălia de la Kossovopolje (Câmpia Mierlei). Înfrângerea de către armata turcă a armatei sârbe, condusă de cneazul Lazăr, aliat cu bosniecii şi cu macedonenii. Vestul şi sud-vestul Serbiei au fost supuse Imperiului otoman (15/28)
- 1502: În timpul ultimei sale expediţii Columb descoperă insula Martinica
- 1520: Papa îl excomunică pe Martin Luther din biserica catolică
- 1839: Charles Goodyear (1800-1860), inventator, a descoperit vulcanizarea cauciucului, procedeu prin care acesta devine insensibil la variaţiile de temperatură
- 1848: A fost sfinţit drapelul naţional tricolor a cărui înfiinţare a fost decretată la 14/26 iunie de către Guvernul revoluţionar de la Bucureşti ; drapelul avea culorile albastru, galben, roşu şi avea înscrisă deviza "Dreptate, Frăţie" (15/27)
- A doua Adunare populară de la Lugoj a românilor din Banat, a hotărât: înfiinţarea unei armate populare române în frunte cu Eftimie Murgu, introducerea limbii române, recunoaşterea naţionalităţii române etc.
- Marea Adunare de pe Câmpia Filaretului, numită apoi Câmpia Libertăţii, în timpul careia s-a depus juramântul pe Constituţie şi s-a aprobat constituirea Guvernului provizoriu (15/27)
- 1875: S-a înfiinţat, la Bucureşti, Societatea de Geografie (15/27)
- 1940: Al doilea război mondial: A fost fondat lagărului de exterminare de la Auschwitz, destinat iniţial oamenilor politici din Polonia ; după 1942 a devenit cel mai mare lagăr de exterminare a evreilor şi a ţiganilor
- 1969: Şi-a început mandatul prezidenţial George Pompidou, succesorul generalului Charles de Gaulle la preşedinţia Franţei
- 1977: A fost inaugurat, la Paris, atelierul lui Brâncuşi, reconstituit pe esplanada Beaubourg, într-o construcţie izolată de cladirea Muzeului de Artă Modernă. Spaţiul cuprinde 148 de sculpturi şi încearcă să redea atmosfera atelierului sculptorului din Impasse Ronsin
- 1985: A avut loc, la Ploieşti, ultimul spectacol al Cenaclului Flacăra, interzis de către autorităţile comuniste ; înfiinţat la 17 septembrie 1973 şi condus vreme de 12 ani de poetul Adrian Păunescu, cenaclul a reprezentat un moment special în anii întunecaţi ai comunismului ; Vasile Şeicaru, Alexandru Andrieş, George Nicolescu, Mircea Rusu sunt doat câţiva dintre artiştii români care şi-au început cariera pe scena Cenaclului Flacăra
- 1992: Au fost stabilite relaţii diplomatice între România şi Republica Kârgâzstan
- 2002: Lansarea, în România, a postului de televiziune MTV România; invitat de onoare la spectacolul inaugural a fost cunoscutul interpret de muzică latino Enrique Iglesis
- 2004: Ivan Gasparovic a fost învestit oficial în funcţia de preşedinte al republicii Slovacia
- 2005: Casa Bloomsbury (Marea Britanie) scoate la licitaţie prima ediţie a romanului autobiografic "Mein Kampf", semnat de Adolf Hitler. (Londra)
- Compania Microsoft începe comercializarea pentru producătorii de computere a sistemului de operare Windows fără Media Player, conform exigenţelor Comisiei Europene. (Bruxelles)
- Se încheie reuniunea Comisiei mixte Camerun-Nigeria pentru rezolvarea diferendului frontalier privind Peninsula Bakassi. (Yaounde, Camerun, 10-15)
[modifică] Naşteri
- 1594: Nicolas Paussin, pictor şi desenator francez (d. 1665)
- 1779: Gheorghe Lazăr, pedagog şi iluminist; a înfiinţat prima institutie de învăţmânt superior din Ţara Românească
- 1839: Sofia Cocea, publicistă, poetă, traducătoare (d. 1861)
- 1841: Dimitrie Grecescu, etnobotanist român (d. 1910)
- 1843: Bergen Edvard Hagerup Grieg, compozitor, pianist şi dirijor norvegian (d. 1907)
- 1862: Evghenii Kolbasev, inventator rus
- 1886: Alexandru Nicolae Donici, antropolog, etnograf, scriitor şi publicist
- 1893: Ion Marin Sadoveanu, prozator, poet, dramaturg, eseist
- 1900: Paul Mares, trompetist american (d. 1949)
- 1903: Victor Brauner, pictor suprarealist român (d. 1966)
- 1903: Iosif Fekete, sculptor (d. 1979)
- 1909: Virgil Teodorescu, poet şi eseist (d. 1987)
- 1911: Eliza Petrăchescu, actriţă de teatru şi film (d. 1977)
- Viorel Huşi, pictor (d. 1972)
- 1914: Saul Steinberg, caricaturist român
- 1919: Alberto Sordi, actor şi regizor de film italian (d. 2003)
- 1921: Errol Garner, cântăreţ şi compozitor de jazz (d. 1977)
- 1926: Savel Stiopul, regizor de film
- 1931: Octavian Vişan, pictor român (d. 2003)
- 1934: Matei Călinescu, critic şi istoric literar, comparatist, poet şi prozator
- Silvia Cinca, prozatoare şi publicistă
- 1941: Dan Culcer, critic literar stabilit în Franţa
[modifică] Decese
- 1849: James Knox Polk, al 11-lea preşedinte al SUA (n. 1795)
- 1893: Ferenc Erkel, compozitor, pianist, dirijor şi pedagog maghiar
- 1900: Mihail Blumenfeld, medic basarabean
- 1889: Mihai Eminescu, poet român (n. 1850)
- 1929: Traian Lalescu, matematician, unul dintre creatorii şcolii matematice româneşti (n. 1882)
- 1938: Ernst Ludwig Kirchner, pictor avangardist german (n. 1880)
- 1939: Nicolae Matei Condiescu, prozator, general (n. 1880)
- 1940: Alexandru Plămădeală, sculptor basarabean (n. 1888)
- 1971: Aron Cocerghinschi, medic, om emerit în ştiinţă din Republica Moldova
- Wendell Stanley, biochimist american, laureat al Premiului Nobel (n. 1904)
- 1996: Ella Fitzgerald, cântăreaţă americană de jazz (n. 1920)
- 1981: Benedict Corlaciu, poet şi prozator, stabilit în Franţa (n. 1924)
