Karl Marx
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Filozofi occidentali Filozofia secolului XIX |
|
|---|---|
 |
|
| Nume: Karl Marx | |
| Naştere: 28 mai 1818 (Trier, Germania) | |
| Deces: 14 martie 1883 (Londra, Anglia) | |
| Şcoală/tradiţie: Marxism | |
| Interese principale | |
| Politică, Economie, luptă de clasă | |
| Idei importante | |
| Co-fondator al Marxismului (cu Engels), materialism dialectic, înstrăinare şi exploatarea muncitorului, Manifestul comunist | |
| Influenţe | A influenţat |
| Hegel, Kant, Smith, Ricardo, Rousseau | |
Karl Marx (* 5 mai 1818, Trier/Germania - † 14 martie 1883, Londra/Marea Britanie) a fost un filozof german, economist şi publicist, întemeietor împreună cu Friedrich Engels al aşa-zisului Socialism ştiinţific, teoretician şi lider al mişcării muncitoreşti. Cu toate criticile ce i se pot aduce, nu se poate ignora influenţa deosebit de importantă pe care a avut-o asupra istoriei politice din secolul al XX-lea.
Marx s-a inspirat din dialectica lui Hegel, deşi i-a criticat vehement concepţia asupra filozofiei istoriei, descoperă materialismul şi critica religiei în lucrările lui Feuerbach, adoptă ideile socialist-utopice ale lui Saint-Simon şi se îndoctrinează cu economia politică modernă dezvoltată de Adam Smith. Pornind de la aceste izvoare el elaborează treptat Materialismul istoric ca teorie ştiinţifică a analizei istorice a societăţii (Teze asupra lui Feuerbach, 1845; Ideologia germană, 1846; Mizeria filozofiei, 1847). Marx ia contact cu mişcarea muncitorească şi redactează împreună cu Friedrich Engels Manifestul partidului comunist (1848), care are ca motto celebrul apel: "Proletari din toată lumea, uniţi-vă !" Expulzat din Germania, apoi şi din Franţa, se refugiază la Londra în Marea Britanie unde îşi petrece timpul în special în sălile de lectură ale bibliotecii de la British Museum. Acolo înmagazinează cunoştinţe teoretice cu care îşi dezvoltă mai departe sistemul, având totuşi puţin contact cu clasa muncitoare, al cărei mentor avea să devină. Aici scrie Luptele de clasă în Franţa (1850), Bazele critice ale economiei politice (1858) şi începe redactarea lucrării sale fundamentale, Capitalul.
În 1864, Marx este principalul diriguitor al Primei Internaţionale Socialiste, căreia îi dă ca obiectiv abolirea capitalismului. Pentru Marx, istoria omenirii se bazează pe lupta de clasă: pentru a se elibera, proletariatul, victimă a exploatării capitaliste, trebuie să se organizeze la nivel internaţional, să cucerească puterea politică şi, în această fază de dictatură a proletariatului, să realizeze desfiinţarea claselor sociale, ceea ce, într-o fază superioară, va duce de la sine la dispariţia statului şi la întemeierea societăţii comuniste.
Doctrina marxistă sau Marxismul reprezintă ansamblul concepţiilor politice, filozofice şi sociale ale lui Karl Marx, Friedrich Engels şi ale continuatorilor lor. Marxismul se bazează pe materialism şi pe socialism, el este în acelaşi timp teorie şi program al mişcărilor muncitoreşti organizate. Pentru marxişti, materialismul reprezintă baza teoretică, opusă idealismului, considerat ca instrument speculativ în slujba burgheziei. În doctrina marxistă, materialismul are două aspecte: unul dialectic, care exprimă legile generale ale lumii exterioare şi ale gândirii umane, un altul istoric, care afirmă că numai realitatea socială determină conştiinţa oamenilor. Dezvoltarea istorică a societăţii ar fi condiţionată de contradicţiile diverselor "moduri de producţie" (primitiv, sclavagist, feudal, capitalist) şi de "relaţiile de producţie", adică de raporturile dintre oameni în procesul de producţie. Aceste contradicţii se exprimă prin lupta de clasă, care este astfel motorul istoriei.
Marx a elaborat şi o teorie a valorii: valoarea este expresia cantităţii de muncă conţinută de un produs. "Plus-valoarea" reprezintă diferenţa dintre valoarea creată de muncitor în timpul muncii prestate şi salariul primit, şi reflectă astfel gradul exploatării capitaliste.
[modifică] Moştenirea marxismului
Pe baza marxismului s-au dezvoltat mişcările muncitoreşti, unele cu caracter reformator de tipul social-democraţiei, altele cu caracter revoluţionar sub forma partidelor comuniste, având la bază ideologia marxist-leninistă, elaborată de Lenin. Deşi cu veleităţi ştiinţifice, din momentul în care a fost transpus în realitate sub forma societăţilor socialiste din Uniunea Sovietică şi ţările din răsăritul Europei (aşa zisul "Socialism real"), marxismul s-a dovedit a fi el însuşi o utopie falimentară, care a avut urmări catastrofale pentru economia statelor respective şi în conştiinţa oamenilor.
