De la Wikipedia, enciclopedia liberă
[modifică] Anii 1851 - 1860
- 18 martie 1856 - Tratatul de la Paris. Pe baza acestui tratat se convoacă adunările ad-hoc care hotărăsc unirea principatelor Moldova şi Ţara Românească (Muntenia) sub conducerea unui principe ereditar străin. Principatele se aflau sub suzeranitate turcă.
- 5 ianuarie 1859 - Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor al Moldovei de către Adunarea ad-hoc a Moldovei.
- 24 ianuarie 1859 - Alexandru Ioan Cuza este ales şi domnitor al Ţării Româneşti, de către Adunarea ad-hoc a Munteniei. Astfel, românii folosind cu eleganţă condiţiile vitrege impuse din afară au realizat pragmatic şi de facto Unirea principatelor române prin alegerea unui singur conducător, militar român de carieră, educat în Franţa, luptător român în revoluţia din 1848.
[modifică] Anii 1861 - 1870
- 11 spre 12 februarie 1866 - Cuza este înlăturat, formându-se o Locotenenţă domnească. Membrii acesteia încep demersurile pentru aducerea unui prinţ străin la conducerea Principatelor Unite.
- 30 martie 1866 - După ce Filip de Flandra refuză tronul Principatelor, Locotenenţa Domnească publică o proclamaţie prin care recomandă alegerea prin plebiscit a lui Carol-Ludovic de Hohenzollern-Sigmaringen ca domn al României cu numele de Carol I.
- 10 mai 1866 - Carol I soseşte la Bucureşti. Depune jurământul în faţa Parlamentului, devenind principe al României (până la 10 mai 1881, când România devine regat), după care devine rege. Aceasta zi va deveni Sărbătoarea Naţională a Regatului României până în 1947.
- 29 iunie 1866 - O nouă Constituţie, care instituie principiile monarhiei parlamentare, a separării puterilor în stat şi a votului cenzitar, este adoptată.
- 3 noiembrie 1869 - Carol I se căsătoreşte cu Elisabeta de Wied.
- 20 august 1870 - Se naşte Maria, fiica cuplului princiar, care moare de scarlatină în 1877. Carol şi Elisabeta nu au mai avut alţi copii.
[modifică] Anii 1871 - 1880
- 12 aprilie 1877 - Începe războiul ruso-turc. România permite trecerea trupelor ruseşti pe teritoriul său. Ca ripostă, turcii bombardează localităţile românesti de la Dunăre.
- 26 aprilie 1877 - Românii ripostează, la rândul lor, la Calafat, deschizând foc asupra oraşului Vidin, aflat pe malul opus al Dunării.
- 10 mai 1877 - După ce cu o zi înainte Parlamentul dezbătuse problema, Carol I proclamă solemn Independenţa absolută a României. După 1947, încercând să înlăture orice urmă a monarhiei din istoria ţării, comuniştii au "mutat" sărbătorirea Independenţei de Stat a României pe 9 mai, falsificând astfel o dată istorică.
- 16 august 1877 - Are loc la cartierul imperial rusesc întâlnirea lui Carol cu Ţarul Alexandru al II-lea şi cu Marele Duce Nicolae. Carol I preia conducerea reunită a trupelor romane şi ruse. După lupte grele, turcii cer armistiţiu.
- 19 februarie 1878 - Pacea de la San Ştefano. Ruşii refuză participarea României la tratative, ocupând judeţele de sud ale Basarabiei, teritoriu românesc.
[modifică] Anii 1881 - 1890
- 14 martie 1881 - Se aprobă proiectul de lege prin care România devine din Principat Regat, iar Carol I primeşte titlul de Rege al României.
- 10 mai 1881 - România este proclamată Regat şi astfel Carol I devine din principe al României, regele României.
- 19 aprilie 1889 – Principele Ferdinand, nepotul Regelui Carol I, soseşte în ţară ca viitor moştenitor al tronului.
[modifică] Anii 1891 - 1900
- 29 decembrie 1892 - Ferdinand se căsătoreşte cu Maria de Edinburg, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii.
- 15 octombrie 1893 - Se naşte Carol, fiul lui Ferdinand şi al Mariei, viitorul Rege Carol al II-lea. După el au mai urmat cinci copii: Elisabeta - viitoare Regină a Greciei, Maria - viitoare Regină a Iugoslaviei, Nicolae, Ileana (Maica Alexandra - după ce se va călugări) şi Mircea care avea să moară de febră tifoidă la numai 4 ani, în timpul primului război mondial.
[modifică] Anii 1901 - 1910
[modifică] Anii 1911 - 1920
- 1914 - Începutul primului război mondial. România, ca aliat al Austro-Ungariei şi Prusiei, ar fi trebuit să intre în război alături de Puterile Centrale.
- 21 iulie 1914 - Consiliul de Coroană proclamă neutralitatea Romaniei. Regele Carol, deşi fidel înţelegerilor avute cu Puterile Centrale, se supune în cele din urmă hotărârii Consiliului.
- 27 septembrie 1914 - Regele Carol I moare, la 75 de ani, iar după doi ani moare şi Regina Elisabeta, soţia sa. Principele Ferdinand devine Rege.
- 28 septembrie 1914 - Regele Ferdinand I depune jurământul. El promite ca va fi "un bun român", ceea ce însemna ca nu se va opune intrării în razboi împotriva Austro-Ungariei şi Prusiei.
- 14 august 1916 - În Consiliul de Coroană se hotărăşte intrarea României în război de partea Antantei. Se declară razboi Austro-Ungariei, iar trupele romăne intră în Transilvania. Riposta Puterilor Centrale este foarte puternică.
- noiembrie 1916 - Regele şi Guvernul işi mută sediul la Iaşi. Bucureştiul ca şi o bună parte din România este ocupată de trupele germane.
- vara 1917 - Lupte eroice se dau la Mărăşeşti, Oituz, Mărăşti. Trupele române obţin memorabile victorii.
- 27 martie 1918 - Sfatul Ţării de la Chişinău, capitala provinciei ocupate de ruşi, Basarabia, proclamă unirea cu regatul României.
- 24 aprilie 1918 - Se semnează pacea parţiala între România şi Puterile Centrale. Regele Ferdinand nu a ratificat acest tratat de pace, care a devenit astfel nul.
- 15 noiembrie 1918 - Bucovina, provincie aflată sub ocupaţie austriacă, se uneşte cu România.
- 1 decembrie 1918 - Marea Adunare de la Alba Iulia proclamă unirea Transilvaniei cu Regatul României. Tratatele de pace încheiate după terminarea primului război mondial aveau să valideze aceste acte.
- august 1919 - Principele Carol renunţă pentru a doua oară la tron, dupa ce în timpul primului razboi mondial fugise cu Ioana Lambrino la Odessa. În cele din urmă, în februarie 1920, Carol revine asupra deciziei.
[modifică] Anii 1921 - 1930
- 10 martie 1921 - Principele Carol se căsătoreşte cu Elena, Principesă din familia regală a Greciei.
- 25 octombrie 1921 - Se naşte Mihai, fiul lui Carol şi al Elenei, viitorul Rege al Românilor.
- 15 octombrie 1922 - Regele Ferdinand şi Regina Maria sunt încoronaţi la Catedrala din Alba Iulia ca suverani ai României întregite.
- 28 martie 1923 - Regele Ferdinand promulgă "Constituţia din 1923", una din cele mai democratice constituţii ale vremii, act care consfinţea votul universal. Tot în perioada de după război, are loc şi reforma agrară promisă de Rege.
- 30 decembrie 1925 - În urma plecării Principelui Carol cu amanta sa, Elena Lupescu, la Paris, şi a scrisorii acestuia de renunţare pentru a treia oară la tron, Consiliul de Coroană convocat de Regele Ferdinand îl proclamă pe Mihai moştenitor al tronului României.
- 20 iulie 1927 - Moare Regele Ferdinand, după numai 13 ani de glorioasă domnie. Mihai devine pentru prima dată Rege, sub oblăduirea Regentei formate din Patriarhul Miron Cristea, Principele Nicolae, fratele lui Carol, şi George Buzdugan.
- 6 iunie 1930 - Carol se întoarce în ţară, şi după două zile este proclamat Rege, cu numele de Carol al II-lea. După scurt timp, revine în România şi amanta Regelui.
[modifică] Anii 1931 - 1940
- 1 noiembrie 1932 - Divorţul dintre Carol şi Elena. Mama lui Mihai este nevoită mai apoi să părăsească România.
- 10 februarie 1938 - Regele Carol al II-lea abrogă Constituţia Regală din 1923 şi instaurează "dictatura regală".
- 26 iunie 1940 - URSS adresează un ultimatum României prin care cere cedarea Basarabiei. După doua zile România cedează.
- 19-21 august 1940 - Tratative româno-bulgare, desfăşurate sub presiune hitleristă, prin care România cedează Cadrilaterul.
- 5 august 1940 - În urma tulburărilor din ţară, nefiind capabil să controleze haosul ce se prefigura, Carol al II-lea cedează majoritatea puterilor generalului Antonescu.
[modifică] Anii 1941 - 1950
- 20-27 ianuarie 1941 - Rebeliunea legionară. După înfrângerea legionarilor, se instaurează dictatura militară a lui Ion Antonescu.
- 22 iunie 1941 - România intră în război împotriva URSS, alături de Germania.
- 1 ianuarie 1943 - În mesajul său de Anul Nou, Regele Mihai ia poziţie împotriva războiului, ceea ce stârneşte furia germanilor.
- 1943 - 1944 - În urma înfrângerilor suferite în Rusia, Regele Mihai, alături de partidele de opoziţie, poarta tratative secrete cu reprezentanţii Puterilor Aliate.
- martie 1944 - Trupele ruseşti (sovietice) intră pe teritoriul României.
- 23 august 1944 - În urma refuzului lui Antonescu de a încheia armistiţiul cu aliaţii, Regele Mihai îl demite, numind apoi un guvern militar condus de generalul Sănătescu şi sprijinit de partidele democrate, inclusiv de minusculul partid comnunist. În cursul serii, Regele transmite prin radio o proclamaţie către popor, prin care anunţa acceptarea armistiţiului cu Aliaţii. Au loc lupte grele între români şi germani, în urma cărora Capitala României este eliberată fără nici un ajutor din partea sovieticilor.
- 30 august 1944 - Trupele ruseşti (sovietice) ajung în Bucureştiul eliberat complet de catre trupele române.
- 12 septembrie 1944 - Semnarea la Moscova a armistiţiului.
- 25 octombrie 1944 - Transilvania este eliberată în întregime chiar în ziua de naştere a Regelui Mihai.
- 2 decembrie 1944 - Sănătescu işi dă demisia din funcţia de premier. Este numit ca şef al guvernului generalul Nicolae Rădescu.
- 6 martie 1945 - În urma ameninţărilor ruseşti, la putere vine un guvern procomunist, condus de Petru Groza.
- 20 august 1945 - Regele Mihai, sprijinit de Iuliu Maniu şi de Constantin Brătianu, liderii principalelor partide democratice, cere demisia guvernului procomunist. Cu sprijinul sovieticilor, Petru Groza refuză să demisioneze şi îşi continuă activitatea de premier.
- 21 august 1945 - Regele refuză colaborarea cu guvernul procomunist şi declanşează "greva regală". Regele încetează a mai promulga actele şi legile emise de guvern. Greva va dura pana în ianuarie 1946.
- 8 noiembrie 1945 - Cu ocazia onomasticii Regelui, are loc o mare manifestaţie promonarhistă şi anticomunistă. Guvernul procomunist deschide focul şi operează nenumărate arestări.
- ianuarie 1946 - În urma lipsei de suport din partea SUA şi a Angliei, Regele înceteaza greva, însă numeşte în guvern doi membri ai partidelor democratice.
- 19 noiembrie 1946 - Alegeri parlamentare. În urma victoriei covârşitoare a democraţilor lui Maniu şi Brătianu, guvernul procomunist falsifică grosolan rezultatele alegerilor.
- 29 iulie - 4 noiembrie 1947 - În urma unei înscenări, sunt arestaţi şi judecaţi Iuliu Maniu şi alţi lideri democraţi, personalităţi politice marcante interbelice. Maniu este condamnat la temniţă pe viaţă, murind în 1955 la închisoarea din Sighet.
- noiembrie 1947 - Regele Mihai, participând la nunta Elisabetei a Angliei, actuala Suverană, caută sprijinul liderilor occidentali pentru acţiunile sale împotriva comuniştilor şi sovieticilor. Mihai se logodeşte cu Ana de Bourbon-Parma, cu care se va căsători un an mai târziu, în exil. Comuniştii sperau că Regele Mihai nu se va mai întoarce în ţară. Spre surpriza acestora, Regele revine în România, anuntând guvernul şi de intenţiile sale de a se căsători. Toate acestea duc la precipitarea evenimentelor.
- 30 decembrie 1947 - Palatul Regal este înconjurat de trupe sovietice şi unităţi române fidele comuniştilor. Sub santaj şi ameninţarea cu pistolul din partea lui Petru Groza, Regele Mihai este nevoit să abdice. Comuniştii proclamă Republica Populară Română.
- 3 ianuarie 1948 - Regele părăseşte România cu trenul, alături de mama sa şi de câţiva apropiaţi.
- martie 1948 - Regele Mihai declară la Londra că abdicarea sa a fost obtinută prin forţă şi în consecinţă este nulă. Ca urmare a acestor declaraţii, guvernul comunist retrage cetăţenia română regelui şi membrilor familiei regale. Sunt confiscate toate proprietăţile regale.
[modifică] Anii 1951 - 2005
