Nil

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Nil

Lungime

6.671 km

Altitudinea izvoarelor

1.134 m

Debitul mediu

2.830 m³/s

Aria bazinului hidrografic

3.400.000 km²

Izvorăşte din

Africa

Se varsă în

Marea Mediterană

Bazin hidrografic în ţările

Sudan, Burundi, Ruanda,
Tanzania, Kenya, Uganda,
Etiopia, Egipt

editează acest cadru

Nilul (arabă: النيل an-nīl) este un fluviu din Africa ce izvoreşte din munţii Rwandei şi Burundi şi se varsă în Marea Mediterană traverând statele africane: Sudan, Burundi, Rwanda, Tanzania, Uganda, Etiopia şi Egipt. Cu lungimea de 6.671 km, fluviul Nil este cel mai lung fluviu din lume, urmat de Amazon cu 6.500 km, unele măsurători ale Amazonului de la izvoare, ar fi stabilit o lungime a acestuia de 7.200 km.

[modifică] Izvoare

Izvoarele Nilului este una dintre cele mai controversate teme, o parte din acestea se află în statele: Burundi cu "Luvironza-Ruvuvu-Ruvusu-Akagera", Ruanda cu "Rukarara-Nybarongo", iar alte izvoare: "Akagera-Nil", "Viktoria-Nil", "Albert-Nil","Bahr-al-Dşabal, "Nilul-Alb", "Nahr-an-Nil" şi "Nilul".

Marele fluviu izvorăşte dintre stâncile munţilor vulcanici Viruna (4 507 m), situaţi nu departe de Ecuator, în podişul Rwanda. De aici "se preling câteva şuviţe de apă atât de firave, încât abia ar ajunge să alimenteze rezervorul unui grădinar". Sunt, de fapt, izvoarele pârâului Kasumo, principalul afluent al râului Kagera, considerat de-abia din 1938 - după o pasionantă istorie milenară de cercetare geografică - ca izvor propriu-zis al Nilului, (citat din "Prin Africa", Editura Ion Creangă, Bucureşti).

[modifică] Afluenţi

pe malul stâng:

Bahr-al-Ghazal
Wadi-al-Malik

pe malul drept:

Atbara (Nilul Negru)
Nilul Albastru
Sobat

[modifică] Cascade şi Cataracte

cascade:

cascada Rusumo (la graniţa între Ruanda şi Tanzania
cascada Kuruma (la nord de curbura Nilului)
cascada Ripon (prin cascada Owen şi Lacul Victoria inundat)
cascada Owen (inundat datorită "Lacului Viktoria"
cascada Buiagali (în Uganda nu departe de locul ieşirii Nilulului din Lacul Victoria).
cascada Murchison (în Uganda numit şi "Cascada Kabelega").

cataracte:

sunt 6 cataracte pe cursul mijlociu al Nilului sub vărsarea Nilului Albastru în Nilul Alb între Omdurman şi Assuan fiind periculoase nu numai prin creşterea vitezei de curgere a fluviului ci şi prin prezenţa stâncilor. Cele 6 cataracte sunt mărturie a mişcărilor tectonice formându-se ulterior în albia Nilului, prin acţiunea de eroziune şi transport a fluviului pe o perioadă de milioane de ani de roci sedimentare. La transportul fluvial spre lacul de acumulare Assuan prezenţa unei cataracte crează probleme de navigaţe pe acest traseu.

[modifică] Istoric

Prezenţa Nilulului a influenţat istoria Egiptului care ar fi fost deşert, (asemănător deşertului libian, arab şi nubian) însă datorită Nilului ia naştere o cultură antică dezvoltată. Câmpia roditoare din Valea Nilului a făcut posibilă dezvoltarea agriculturii prin inundaţiile sale prin nămolul transportat s-a îmbunătăţit fertilitatea solului. Nivelul apei fluviului în zona Lacului Victoria, variază foarte mult de la perioada secetoasă la cea ploioasă, ceea ce îngreunează în perioada secetoasă transportul pe apă. In regiunea lacului de acumulare de la Assuan transportul de nămol fertil, şi procesul de irigare s-a înrăutăţit prin prezenţa barajului, compensată însă mai târziu prin construirea unor canale de irigaţie. Nilul încă din perioada antică a fost o cale de transport importantă, determinând înflorirea comerţului, înlesnind legăturile comerciale din sudul Egiptului cu Siria, Palestina. Existenţa Nilului a favorizat construirea piramidelor din "Egiptul de nord" prin transportul pe apă a blocurilor imense de piatră care proveneau din "Egiptul de sud". Încă din perioada romană s-au întreprins încercări de a găsi izvorul Nilului; mai târziu, în 1613, misionarul iezuit portughez Pedro Paez (1564-1622) a descoperit izvorul Nilului Albastru. Cercetătorul Africii, scoţianul James Bruce (1730-1794), descoperă din nou acest izvor, descoperire care va fi atribuită însă misionarului portughez.

Pentru descoperirea izvorului adevărat al Nilului au suferit eşecuri o serie de cercetători ai Africii, ca de exemplu expediţia franceză (Frederic Caillaud 1787-1822), olandeză (Alexandrine Tine 1861). În anul 1866 cercetătorul englez David Livingstone devine renumit prin expediţia din Congo spre izvoarele Nilului. Cinstea descoperirii izvorului Nilului la "Luvironza" le revine cercetătorilor austrieci Oscar Baumann şi Oscar Lenz. Însă mai târziu, cercetătorul german Richard Kant (1867-1918) reuşeşte să stabilească poziţia geografică precisă a izvorului ("Luvironza-Ruvuvu-Akagera-Nilul Alb) 1893. Aceast lucru a fost realizat şi de englezul Samuel White Baker şi italianul Romolo Gesi.

[modifică] Fauna

Fauna Nilului este foarte bogată, de menţionat ar fi: crocodilul de Nil, gâsca de Nil, şobolanul Nilului, varanul şi hipopotamul, fiind considerate animale sfinte de vechii egipteni.