Vârşeţ, Banatul de Sud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Vârşeţ, centru

Vârşeţ (sârbă Vršac/Вршац, maghiară Versec, germană Werschetz) este al doilea cel mai mare oraş din districtul Banatul de Sud în Voivodina (Serbia şi Muntenegru). Dovezi arheologice din Vârşeţ, Vatin, Mesic (Mesić) şi Orašac atestă faptul că această zonă este locuită încă din neolitic.

[modifică] Geografie

Comuna (municipalitatea) Vârşeţ se întinde pe o suprafaţă de 800 km² şi are o populaţie de 54.369 locuitori (2002). Oraşul de reşedinţă avea în acelaşi an 36.001 locuitori. Aici se află o importantă comunitate românească, care numără 5.913 locuitori şi reprezintă 11% din populaţie (a doua ca mărime după cea din Alibunar). În 2005, România a deschis un consulat general aici.

Principalele drumuri europene care fac legătura între Belgrad şi Timişoara trec prin Vârşeţ. În plus, drumul Vârşeţ - Cuvin - Smederevo - E 75 este de asemenea important. Există şi un aeroport la şcoala de piloţi de JAT. Datorită pantelor sale moderate şi plăcute, Muntele Vârşeţ, situat într-o câmpie monotonă, oferă condiţii bune de recreaţie. Misa, partea sa superioară, situată în sudul masivului este cel mai faimos loc pentru picnic a comunităţii din Vârşeţ.

[modifică] Arhitectură

Municipalitatea este bogată în monumente arhitectonice. Unul dintre aceastea este Turnul Vârşeţului din secolul XVI, care a fost distrus de mai multe ori, iar apoi reconstruit. Mănăstirea din satul Mesic, construită în secolul XV este centrul spiritualităţii sârbe din această parte a Banatului.

În oraşul propriu-zis este de remarcat Primăria, formată din trei clădiri, din care două în stil clasicist (cu alte cuvinte neogotic), construită în 1757.

Palatul Eparhiei din secolul XVIII este în prezent reşedinţa episcopilor Banatului. Acesta adăposteşte o capelă cu iconostas, o librărie şi o galerie de portrete a episcopilor de Vârşeţ. Konkordija este o clădire stil clasicist construită în 1847 şi cumpărată în 1852 din nevoia de spaţiu a capelei Sf. Roka.

Alte monumente din oraş sunt Catedrala Ortodoxă şi Catedrala Monumentală, construită în stil pseudogotic, cu un interior impresionant.