Muzeul Naţional de Artă al României
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Muzeul Naţional de Artă al României, fostul Palat Regal este o clădire situată în centrul Bucureştiului, pe Calea Victoriei. Funcţionează în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor.
Cuprins |
[modifică] Istoric
În 1837, casa somptuoasă a stolnicului Dinicu Golescu ridicată în acest loc devine Curtea Domnească a lui Alexandru Ghica Vodă. Din 1859 până în 1866 aici a locuit domnitorul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza. Din 10 mai 1866 casa devine locuinţa domnitorului Carol I. După incendiul din 1926 care a distrus corpul central, devine necesară înlocuirea ei. În 1935–1936 vechea casă este dărâmată.
Palatul a fost construit după planurile arhitectului N.Nenciulescu şi terminat în anul 1937. Construcţia este în formă de U, cu o curte interioară. Faţada are două intrări: intrarea din stânga era folosită de rege şi oaspeţii săi iar cea din dreapta era destinată demnitarilor.
La stânga, intrarea conduce într-un hol octogonal, decorat în stil neo-bizantin de unde urcă scara invitaţilor iar la dreapta se intră în holul oficial, un mare hol pătrat, de unde urcă scara voievozilor spre fosta sală a tronului.
În timpul Revoluţiei din 1989, Muzeul a fost incendiat.
[modifică] Galeria de Artă Europeană
În partea sudică a clădirii s-a redeschis în anul 2000 Galeria de Artă Europeană a Muzeului. Colecţia de pictură a fost alcătuită pe baza celor 214 opere de artă ale regelui Carol I la care s-au adăugat tablouri aparţinând altor membri ai familiei regale. Colecţia regelui cuprindea tablouri de El Greco, Rembrandt, Bruegel cel Bătrân, Rubens, Domenico Veneziano. După anul 1948 colecţia a fost îmbogăţită cu opere de artă provenind din muzee desfiinţate şi din colecţii particulare. De asemenea, o parte cu cele mai valoroase tablouri ale Muzeului Brukenthal din Sibiu au fost transferate după cel de-al doilea război mondial la Muzeul de Artă din Bucureşti, restituirea pieselor respective către muzeul sibian având loc în cursul lunii noiembrie 2006.
Astăzi, patrimoniul Galeriei cuprinde apropape 3.000 de lucrări de pictură şi sculptură. Lucrările sunt expuse la etajele I şi II. La etajul I se pot vedea: expoziţia de grafică, arta italiană, germană şi austriacă. La etajul II: pictura spaniolă, flamandă, olandeză şi franceză.
[modifică] Galeria de Artă Românească Modernă
În primăvara anului 2001 s-a redeschis Galeria de Artă Românească Modernă. Lucrările sunt expuse la mezanin şi la etajul II în aripa Ştirbey. La mezanin sunt expuse lucrări ale picturii româneşti timpurii (Nicolae Polcovnicul, Eustaţie Altini, Anton Chladek, Niccolo Livaditti, Giovanni Schiavoni, Carol Wahlstein, Constantin David Rosenthal, Ion Negulici, Constantin Lecca, Carol Popp de Szathmary) în mare majoritate portrete ale membrilor familiilor boiereşti şi câteva peisaje.
La etajul II lucrările sunt expuse în 11 săli.
În prima sală sunt expuse opere ale artiştilor şcolii româneşti moderne: Theodor Aman, Gheorghe Tăttărescu, Sava Henţia, Mişu Popp, Constantin Stahi, etc. şi ale sculpturilor Carl Storck şi Vladimir Hegel.
În Sala II sunt expuse lucrările maeştrilor artei româneşti moderne Nicolae Grigorescu şi Ion Andreescu.
În Sala III sunt expuse lucrările artiştilor din perioada 1900: Octav Băncilă, Ştefan Luchian, Cecilia Cuţescu Storck, etc.
În Sala IV sunt expuse lucrările artiştilor de la începutul secolului XX: Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, etc.
În Sala V sunt expuse sculpturile lui Dimitrie Paciurea.
În Sala VI sunt expuse operele avangardei româneşti: Marcel Iancu, Victor Brauner, Hans Mattis-Teutsch, etc.
În Sala VII pot fi văzute operele lui Constantin Brâncuşi.
În Sala VIII sunt expuse lucrările artiştilor plastici din perioada 1920-1930: Ion Theodorescu-Sion, Sabin Popp, etc.
În Sala IX şi Sala X sunt expuse lucrările artiştilor din perioada interbelică: Iosif Iser, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, Ion Jalea, Corneliu Medrea.
În Sala XI sunt expuse lucrările artiştilor de la mijlocul secolului XX: Camil Ressu, Corneliu Baba, Lucian Grigorescu, Alexandru Ciucurencu, Ion Ţuculescu, etc.
[modifică] Bibliografie
- Silvia Colfescu, Bucureşti -ghid turistic, istoric, artistic, 2006
