9 februarie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| februarie | ||||||
| L | Ma | Mi | J | V | S | D |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | ||
| 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
| 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
| 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
| 27 | 28 | |||||
| 2006 | ||||||
Luni: Ianuarie - Februarie - Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Zile: 7 februarie 8 februarie - 9 februarie - 10 februarie 11 februarie
9 februarie este a 40-a zi a calendarului gregorian.
[modifică] Evenimente
- 1621: Grigore al XV-lea devine papă
- 1801: Pacea de la Luneville confirmă tratatul de la Campoformio (octombrie 1797), semnat de Austria şi Franţa; Franţa recunoaşte anexarea Ţărilor de Jos şi pretenţiile franceze asupra malului stâng al Rinului
- 1861: Războiul civil american: Jefferson Davis a fost ales preşedinte al Statelor Confederate ale Americii
- 1904: Flota japoneză atacă pe neaşteptate fortareaţa rusă Port-Arthur. Începe războiul ruso-japonez (1904-1905), încheiat prin tratatul de pace de la Portsmouth (1905).
- 1919: România şi Polonia au stabilit relaţii diplomatice.
- 1929: S-a încheiat, la Moscova, între URSS, România, Letonia şi Estonia un acord prin care statele semnatare se obligau să pună în aplicare Pactul Briand-Kellogg, de renunţare la război ca instrument de politică naţională, încă înainte de ratificarea lui de către toate statele. Peste 10 ani, Rusia invada Finlanda, Estonia, Letonia, Polonia, Basarabia.
- 1934: Semnarea, la Atena, de către reprezentanţii României, Iugoslaviei, Greciei şi Turciei a Pactului Înţelegerii Balcanice (cu un protocol şi o anexă secretă), care stipula, printre altele, că statele semnatare "îşi garantează mutual securitatea frontierelor balcanice" şi "îşi iau obligaţia de a nu întreprinde nici o acţiune politică faţă de alt stat balcanic nesemnatar al pactului fără avizul mutual prealabil al celorlalţi semnatari şi de a nu lua nici o obligaţie faţă de oricare alt stat balcanic fără cunoştinţa prealabilă a celorlalte părţi". Iniţial a fost concepută ca un pact în cinci, însă Bulgaria a refuzat oferta. (Guvern Gheorghe Tătărescu, ministru de Externe Nicolae Titulescu).
- 1945: S-a descoperit o mare cantitate de arme şi muniţii (ascunse cu aprobarea vicepreşedintelui Consiliului de Miniştri, Petru Groza, şi a subsecretarului de stat de la Interne, Virgil Stănescu) ce urmau a fi folosite într-o eventuală lovitură de forţă pentru instaurarea unui guvern comunist. Existenţa acestui depozit contrazicea declaraţia stîngii politice, că nu dorea o lovitură de stat, ci continuarea programului.
- Se promulgă Legea pentru epurarea presei, care prevedea sancţionarea cu admonestare scrisă, suspendarea activităţii între 6 luni şi 5 ani şi interzicerea definitivă de a lucra în presă pentru acei ziaristi, publicişti şi colaboratori ai presei care înainte de 23 august 1944 s-au pus în slujba hitlerismului sau a fascismului, au fost stipendaţi de către puterile Axei pentru propagandă în favoarea politicii lor, au îndemnat la acte de teroare, schingiuiri şi omoruri.
- 1953: Franţa: Apariţia colecţiei Livre de poche, care a cunoscut un succes remarcabil
- 1959: Japonia anunţă renunţarea totală la armele nucleare
- 1969: Primul zbor de încercare al unui Boeing 747
- 1971: Apollo 14 se întoarce pe Pământ după o misiune pe Lună
- 1977: Postul de radio Europa Liberă a transmis scrisoarea deschisă prin care scriitorul Paul Goma se solidariză cu protestatarii anti-comunişti ai Chartei 77 din Cehoslovacia. A fost „actul de naştere” al dizidenţei româneşti
- 1995: Alain Delon, actor, regizor şi producător, primeşte "Ursul de aur" pentru întreaga carieră, la Festivalul de film de la Berlin
- 1998: La Tbilisi, Gruzia, Eduard Şevardnadze supravieţuieşte atentatului îndreptat asupra lui
- 2001: Reprezentanţii Bisericii Catolice, Luterane şi Reformiste s-au reunit pentru a analiza problema indulgenţelor, pentru prima oară de la marea schismă din 1517
- 2006: Începe cea de-a 56-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin
[modifică] Naşteri
- 1409: Constantin al XI-lea, ultimul împărat bizantin (m. 1453)
- 1700: Daniel Bernoulli, matematician german care a trăit la Basel, Elveţia
- 1773: William Henry Harrison, preşedinte al SUA (m. 4 aprilie 1841)
- 1775: Bolyai Farkas, matematician maghiar din Transilvania
- 1885: Alban Berg, compozitor austriac
- 1904: Mircea Vulcănescu, filosof, sociolog şi economist ("Logos şi eros în metafizica creştină", "Dimensiunea românească a existenţei") (m. 1952, în închisoarea de la Aiud)
- 1908: Cicerone Theodorescu, poet (m. 18 februarie 1974)
- 1910: Jacques Monod, biochimist, laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe anul 1965 (m. 1976)
- 1917: Oleg Danovski, întemeietorul şcolii naţionale de balet modern; fondatorul şi directorul primului teatru de balet al ţării
- 1940: John Maxwell Coetzee, scriitor sud-african, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2003
- Mircea Radu Iacoban, prozator şi dramaturg
- 1943: Joe Pesci, actor american
- 1945: Mia Farrow, actriţă americană
[modifică] Decese
- 1640: Murad al IV-lea, sultan al Imperiului Otoman (n. 1612)
- 1874: Jules Michelet, istoric francez ("Istoria Franţei", "Istoria Revoluţiei Franceze") (n. 21 august 1798)
- 1881: Fiodor Mihailovici Dostoievski, scriitor rus ("Fraţii Karamazov", "Crimă şi pedeapsă", "Idiotul") (n. 11 noiembrie 1821)
- 1957: Miklós Horthy, regent al regimului monarhic în Ungaria (1920 - 1945). În planul politicii externe, Horthy s-a apropiat de regimul fascist al Reichului german, în încercarea de a obţine revizuirea Tratatului de la Trianon (1920), un act care impusese Ungariei mari cedări teritoriale (n. 18 iunie 1868)
- 1981: Bill Haley, solist vocal, compozitor, autorul primei piese rock and roll ajunsă în secţiunea pop în Billboard Crazy Man Crazy
- 1984: Iuri Andropov, Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (n. 1914)
- 1991: Florin Mugur, om de cultură . A scris versuri ("Visele de dimineaţă", "Mituri", "Piatra palidă" - Premiul Uniunii Scriitorilor), proză, eseistică şi publicistică literară ("Aproape noiembrie", "Convorbiri cu Marin Preda", "Profesiunea de scriitor") (n. 7 februarie 1934)
- 1994: Gherasim Luca, poet, prozator, aderent la mişcarea de avangardă. Din 1947, se stabileşte la Paris. A semnat şi sub pseudonimele Costea Sar, Petre Malcoci (n. 23 iulie 1913)
- 1995: William Fullbright, politician american, fondatorul Programului Şcolar Fullbright (n. 9 aprilie 1905)
- 2002: Prinţesa Margareta, sora reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit (n. 21 august 1930)
