Volgograd

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la oraşul Stalingrad din Rusia. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Stalingrad (dezambiguizare).

Stema oraşului	Harta

Data
Districtul:	Caucazul de nord
Subdiviziune:	Volgograd Oblast
Localizare:	48°42′N 44°31′E
Suprafaţa:	565 km²
Populaţia:	1.011.417 (2002)
Densitatea populaţiei:	1.900 locuitori/km²
Altitudinea:	0-102 m
Codul poştal:	400001-400138
Prefixul telefonic:	+7 8442
Numărul de înmatriculare:	34

Volgograd ^{► pronunţie ►} , (în limba rusă: Волгогра́д), numit şi Ţariţîn ^{► pronunţie ►} (Цари́цын) (1598–1925) şi Stalingrad ^{► pronunţie ►} (Сталингра́д) (1925–1961) este un oraş în Rusia, situat pe malul drept (vestic) al râului Volga.

[modifică] Istoria oraşului

Fundaţiile oraşului Volgograd au fost puse odată cu piatra de temelie a cetăţii Ţariţîn la confluenţa râurilor Ţariţa şi Volga. Fortăreaţa, care şi-a luat numele de la numele tătăresc al râului Sary Su (râul galben), a fost construită pentru apărarea graniţei sudice a Imperiului Ţarist şi a devenit un centru al negustorilor. A fost de două ori cucerit de cazacii răsculaţi, în timpul răscoalelor conduse de Stenka Razin (1670) şi Emelian Pugaciov (1774). Ţariţîn a devenit un important port fluvial şi centru comercial în secolul al XIX-lea.

Oraşul a fost scena unor lupte foarte grele în timpul războiului civil din Rusia. Forţele bolşevice "roşii" care apărau oraşul, aflate sub conducerea lui I. V. Stalin, Kliment Voroşilov şi Semion Budionnîi, au fost înfrânte de "albii" conduşi de Anton Ivanovici Denikin, care au controlat oraşul până în 1919. După recucerirea de bolşevici, Ţariţin a fost redenumit Stalingrad ("Oraşul Stalin") în 1925. Redenumirea oraşului s-a făcut conform modei instaurate de bolşevici, de rebotezare a localităţilor cu numele unor lideri sau eroi comunişti. (Consultaţi şi: Lista locurilor care au primit numele lui Stalin.)

Monumentul Patria Mamă te chiamă ridicat în cinstea apărătorilor oraşului Stalingrad în timpul celui de-al doilea război.

În timpul lui Stalin, oraşul a suferit un proces amplu de industrializare şi de dezvoltare ca nod de transport feroviar şi fluvial. În timpul celui de-al doilea război mondial (Marele Război pentru Apărarea Patriei), oraşul s-a aflat în centrul celei mai sângeroase bătălii din timpul conflagraţiei mondiale: bătălia de la Stalingrad. Această bătălie a devenit punctul de cotitută a întregului război mondial pe frontul de răsărit. Luptele de la porţile oraşului au durat de pe 21 august 1942 până pe 2 februarie 1943. Se estimează că au căzut în luptă aproximativ 850.000 de soldaţi ai Axei şi aproximativ 750.000 soldaţi sovietici. Numărul civililor morţi şi dispăruţi nu este cunoscut cu exactitate. Oraşul a fost transformat în ruine, dar reconstrucţia a început la scurtă vreme după alugarea germanilor din zonă.

Pentru eroismul arătat de apărătorii militari şi civili în timpul luptelor, Stalingradul a fost decorat cu titlul Oraş Erou în 1945, iar regele George al VI-lea al Regatului Unit a oferit Stalingradului o sabie împodobită cu pietre preţioase, în semn de apreciere a bravurii cetăţenilor săi. Pe Kurganul Mamaiev, unde s-au dat câteva dintre cele mai sângeroase lupte pentru controlul asupra oraşului, a fost ridicat un complex memorial dominat de o uriaşă sculptură alegorică a Mamei Rusia. Mai multe oraşe din întreaga lume, în special cele care au suferit în timpul războiului, s-au înfrăţit cu Oraşul Erou Stalingrad.

În 1961, oraşul a fost rebotezat Volgograd ("Oraşul Volga"), ca parte a programului lui Nikita Hruşciov de destalinizare. Această schimbare a fost foarte controversată, dat fiind renumele internaţional câştigat de oraş în timpul războiului. În 1985, când în fruntea statului sovietic era Constantin Cernenko, au existat propuneri pentru revenirea la numele Stalingrad. Deşi populaţia a sprijint tot timpul o asemenea revenire, guvernul Rusiei nu a luat încă nici o hotărâre în acest sens.

Harta Rusiei europene şi localizarea Stalingradului.

[modifică] Economia

Volgogradul este în zilele noastre un important centru industrial. Aici funcţionează şantiere navale, rafinării de petrol, oţelării şi fabrici de aluminiu, uzine producătoare de maşini unelte şi constructoare de autovehicule şi fabrici ale industriei chimice. În nordul oraşului funcţionează o importantă hidrocentrală.

[modifică] Transporturile

Volgograd este un important nod de cale ferată, care uneşte Moscova, regiunea Donbas din Ucraina, Caucazul şi Siberia. Oraşul este un centru al transportului fluvial, aflându-se la capătul răsăritean al canalului Volga-Don, deschis în 1952.

Drumul european E40, cea mai lungă rută europeană, leagă Calais – France cu Ridder – Kazahstan, trecând prin Volgograd.

[modifică] Învăţământul

Instituţiile de învăţământ includ Universitatea de Stat Volgograd, Universitatea Tehnică de Stat Volgograd (fostă Universitatea Politehnică Volgograd), Academia Medicală Volgograd, Academia de Administraţie Publică Volgograd, Academia Industrială Volgograd şi Universitatea Pedagogică de Stat Volgograd.

Gara Volgograd

[modifică] Oraşe înfrăţite

În 2006, Volgogradul era înfrăţit cu 17 oraşe [1], [2]:

Coventry, Anglia (1943)
Ostrava, Republica Cehă (1948)
Kemi, Finlanda (1953)
Liège, Belgia (1959)
Dijon, Franţa (1959)
Torino, Italia (1961)
Port Said, Egipt (1962)
Chennai, India (1966)
Hiroşima, Japonia (1972)
Köln, Germania (1988)
Chemnitz, Germania (1988)
Cleveland, Statele Unite (1990)
Toronto, Canada (1991)
Jilin, Republica Populară Chineză (1994)
Chengdu, Republica Populară Chineză (1998)
Erevan, Armenia (1998)
Kruševac, Serbia (1999)
Ruse, Bulgaria (2001)

În mai multe localităţi din Franţa au existat străzi numite Stalingrad, Piaţa Stalingrad în Paris şi o staţie de metro cu acelaşi nume.

Oraşe Erou ale fostei Uniuni Sovietice
Leningrad \| Odessa \| Sevastopol \| Stalingrad \| Kiev \| Fortăreaţa Brest \| Moscova \| Kerci \| Novorossisk \| Minsk \| Tula \| Murmansk \| Smolensk