Mikoian-Gurevici MiG-21

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Mikoian-Gurevici MiG-21 este un avion de vânătoare, iniţial construit de către Biroul Mikoian şi Gurevici din Uniunea Sovietică. Este al doilea cel mai produs avion militar după cel de-al doilea război mondial (primul fiind Lockheed C-130 Hercules).

[modifică] Dezvoltare

Primul avion cu aripă delta (numit Ye-4, scrisă şi E-4) zboară în 14 iunie 1956, iar producţia MiG-21 şi intrarea în serviciu au loc în 1959.

[modifică] Istoricul operaţiunilor

MiG-21 a fost văzut frecvent în Războiul din Vietnam şi a fost unul din cele mai avansate avioane ale acelui timp. Oricum, foarte mulţi dintre piloţii nord-vietnamezi experimentaţi preferau zborul cu MiG-17, datorită prea marii încărcări a aripii la Mig-21. Cu asemenea încărcare pe aripă, MiG-21 era mai puţin agil şi manevrabil decât MiG-17. Folosind aripa delta sovietică au realizat primul lor aparat capabil atât de interceptare cât şi vânătoare aeriană. Fiind un avion uşor, putea atinge Mach 2 utilizând o relativ uşoară post-combustie şi a fost comparabil cu Dassault Mirage III produs în Franţa. A fost de asemenea utilizat intensiv în conflictele din Orientul Mijlociu în anii 1960 şi 1970, de forţele aeriene ale Egiptului, Siriei şi Irakului împotriva Israelului. Avionul a fost cu mult depăşit de F-15 Eagle (proiectat la 10 ani după MiG 21, pentru a contracara MiG-25-ul). Forţele Aeriene Indiene au utilizat la scară largă acest avion după folosirea lui cu rezultate bune în războiul din 1971. În acest război se remarcă prima luptă aeriană între supersonice, mai exact, între un MiG-21 si un F-104, MiG-ul doborând aparatul de producţie americană. De asemenea MiG 21 a fost folosit şi în invazia sovietică asupra Afganistanului, dar este surclasat de mai noile MiG-23 şi MiG-27. Ca şi multe alte avioane proiectate ca interceptoare MiG-21 avea o rază scurtă de acţiune, la aceasta adăugându-se şi un defect de proiectare la nivelul rezervorului de combustibil (dacă consumul depăşea două treimi centrul de greutate se deplasa în spate şi avionul devenea necontrolabil), de aici rezultând doar 45 de minute de zbor în condiţii ideale. Aripa delta a fost excelentă pentru un interceptor cu bune performanţe ascensionale, însă orice viraj duce la pierderea vitezei. Totuşi, greutatea redusă a aparatului face ca la o încărcătură de două rachete AA-2 şi cu rezervoarele la jumătate să poată urca cu o rată de 17.670 de metri pe minut, comparabil cu prima variantă de F-16.

Deci MiG 21 este un aparat cu avanatjele şi dezavantajele lui; în mâinile unui pilot bun şi cu armament de calitate poate să se descurce onorabil.

Din cauza lipsei de informaţii de la data proiectării şi introducerii în serviciul activ, caracteristicile avionului au fost de multe ori încurcate (de către NATO şi „blocul vestic”) cu acelea ale aparatelor similare produse de Sukhoi. De exemplu reputata publicaţie „Jane's All the World's Aircraft 1960-1961” descrie „Fishbed”-ul (numele de cod dat de NATO MiG-ului 21) ca fiind un proiect Sukhoi, şi foloseşte o imagine a Su-9 "Fishpot".

[modifică] Legături externe

• Site oficial al succesorului MiG "OKB"
• http://www.aviation.ru/MiG/
• Paginile MiG ale Muzeului Aviaţiei Ruse
• Fotografii

Lista Aeronavelor | Fabricanţilor de aeronave | Motoarelor de aeronave | Fabricanţilor de motoare de aeronave Aeroporturilor | Forţelor armate aeriene | Armelor de aviaţie | Companiilor aeriene | Rachetelor Tabel cronologic al aviaţiei