Aminoacizi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Aminoacizii sunt compuşi cu funcţiune mixtă (compuşi care au grupe funcţionale diferite în molecula lor) care conţin în molecula lor grupările -NH₂ şi -COOH.

Formula generală a aminoacizilor este:

Cuprins 1 Nomenclatură 2 Tipuri de aminoacizi naturali 2.1 După numărul grupelor carboxil şi amino 2.1.1 Aminoacizi monoaminici şi monocarboxilici 2.1.2 Aminoacizi monoaminici şi dicarboxilici 2.1.3 Aminoacizi diaminici şi monocarboxilici 2.2 După alte grupări incluse 2.2.1 Aminoacizi hidroxilaţi 2.2.2 Aminoacizi tiolici 3 Proprietăţi fizice 4 Proprietăţi chimice 4.1 Caracter de amfion 4.2 Caracter de amfolit 4.3 Soluţii tampon 4.4 Reacţii caracteristice acizilor organici 4.5 Reacţii caracteristice aminelor 4.6 Reacţia de condensare

[modifică] Nomenclatură

Aminoacizii se denumesc folosind cuvântul „acid“, urmat de „amino“ şi numele acidului corespunzător. Prin prefixele „di“, „tri“ etc., se arată numărul de grupe amino şi carboxil, iar poziţia relativă a două grupe funcţionale se precizează cu literele greceşti „α“, „β“, „γ“, „δ“, „ε“, în care acidul este α dacă grupările amino şi carboxil se leagă de un acelaşi carbon, β dacă grupările amino şi carboxil se leagă la atomi de carbon alăturaţi, iar, pe măsură ce creşte distanţa, se vor numi γ, δ, ε. În cazul compuşilor aromatici, se folosesc prefixele „orto“, „meta“, „para“.

, acid α amino-propionic

, acid β amino-propionic

[modifică] Tipuri de aminoacizi naturali

Un aminoacid este natural dacă este alifatic şi α. Exista 20 de aminoacizi ce intra in componenta proteinelor. Dintre acestia, 8 sunt esentiali, adica nu pot fi produsi de organismul uman si trebuie a fi adusi din exerior, prin alimentatie. Acestia sunt: alanina, valina, leucina, izoleucina, prolina, triptofanul, fenilalanina, metionina, glicocolul, serina, treonina, tirozina, asparagina, glutamina, cisteina, acidul aspartic, acidul glutamic, arginina, lisina, histoidina (acesta din urma constituie aminoacid esential pentru copii cu varsta sub 1 an.)

[modifică] După numărul grupelor carboxil şi amino

[modifică] Aminoacizi monoaminici şi monocarboxilici

, acid amino-acetic (glicina, glicocol)

, acid α-amino-propionic (α-alanină)

, acid α-amino-izovalerianic (valină)

[modifică] Aminoacizi monoaminici şi dicarboxilici

, acid aminosuccinic (acid asparagic)

, acid α aminoglutaric (acid glutamic)

[modifică] Aminoacizi diaminici şi monocarboxilici

, acid α, ε diamino-capronic (lisină)

[modifică] După alte grupări incluse

[modifică] Aminoacizi hidroxilaţi

, acid α amino β hidroxi propanoic (serină)

[modifică] Aminoacizi tiolici

, acid α amino β tio propanoic (cisteină)

[modifică] Proprietăţi fizice

Aminoacizii sunt substanţe solide, cristalizate. Au puncte de topire foarte ridicate şi sunt solubili în H₂O.

[modifică] Proprietăţi chimice

[modifică] Caracter de amfion

Amfionii sunt structuri chimice care, în cadrul aceleeaşi molecule, conţin ambele tipuri de sarcini.

, în prezenţa H₂O

[modifică] Caracter de amfolit

, cation al aminoacidului

, anion al aminoacidului

[modifică] Soluţii tampon

Aminoacizii se folosesc la prepararea soluţiilor tampon. Acestea sunt soluţiile în care, dacă se adaugă o cantitate limitată (mică) de acid sau de bază, aceasta este neutralizată şi pH-ul soluţiei nu se schimbă.

[modifică] Reacţii caracteristice acizilor organici

Deoarece conţin gruparea carboxil, care este specifică acizilor carboxilici, aminoacizii reacţionează la această grupare în acelaşi fel.

[modifică] Reacţii caracteristice aminelor

Datorită grupării amino, care este specifică aminelor, conţinută în moleculă, aminoacizii reacţionează la această grupare în mod similar.

[modifică] Reacţia de condensare

În timpul acestei reacţii se formează legături noi între atomi ce aparţin la molecule distincte. Rezultatul reacţiei sunt peptidele.