Ebooks, Audobooks and Classical Music from Liber Liber
a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z





Web - Amazon

We provide Linux to the World


We support WINRAR [What is this] - [Download .exe file(s) for Windows]

CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
SITEMAP
Audiobooks by Valerio Di Stefano: Single Download - Complete Download [TAR] [WIM] [ZIP] [RAR] - Alphabetical Download  [TAR] [WIM] [ZIP] [RAR] - Download Instructions

Make a donation: IBAN: IT36M0708677020000000008016 - BIC/SWIFT:  ICRAITRRU60 - VALERIO DI STEFANO or
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Sabazios - Wikipedia

Sabazios

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sabazios (sau Sabadios) este numele frigian dat de greci unui zeu venerat la traci ca "Eliberatorul" de anotimpul rece.

Teonimul este frigian, deoarece în Asia Mică s-au găsit primele inscripţii care-l pomenesc sub forma "Saba", care s-a păstrat şi în ebraicul Sabaoth. Se pare însă că grecii l-au preluat pe zeu prin intermediul tracilor, care-l venerau pe Sabazios în munţi, la lumina făcliilor. Zeul a fost la sfârşitul sec. 5 î. Hr. adoptat de atenieni, cultul lui răspândindu-se apoi, în perioada Imperiului Roman, şi în vestul Europei.

La traci, zeul avea atributul chtonic al şarpelui, fiind în acelaşi timp patronul solar al cailor. Ca zeu venerat de neamul tracilor, neam care iubea cel mai mult caii, este numit de Sofocle în tragedia sa Tereus (fragmentul 523). Sanctuarele sale din munţi aveau forma unei rotonde cu acoperişul deschis, permiţând soarelui să lumineze altarele. Noaptea, pe aceste altare ardeau făclii. Urmele zeului se pot descoperi şi azi. Astfel, soarele se numeşte în folclorul bulgar Sabo în timpul solstiţiului de vară. În România, rădăcina "Săbă" a dăinuit în unele toponime.

Grecii şi romanii l-au asociat pe Sabazios în special cu Dionis-Bacchus, venerându-l în misterele orfice şi eleusine, dar uneori şi cu zeul suprem sau cu soarele. Originea tracică a cultului e relevată de amândouă aceste ipostaze: fiul/soţul Zeiţei Mamă (Magna Mater) este atât reînnoitorul în ciclul anotimpurilor cât şi stăpânul ceresc al lumii.


[modifică] Bibliografie

  • Alexander Fol: Trakijsijat Dionis, vol. II: Sabazij, Sofia 1994.
  • Alexander Fol: Trakijsijat Dionis, vol. III: Nazovavane, Sofia 2002.
  • Alexander Fol: Die thrakische Orphik oder Zwei Wege zur Unsterblichkeit, în: Die Thraker. Das goldene Reich des Orpheus, Ausstellung 23. Juli bis 28. November 2004, Kunst- und Ausstellungshalle der Bundesrepublik Deutschland. Zabern, Mainz 2004, p. 177-186. ISBN 3-8053-3341-2
  • Ioan Dumitru Denciu: În pragul potopului?, în: Oglinda literară. Revistă de cultură, civilizaţie şi atitudine 57 (septembrie 2006). (online)
Our "Network":

Project Gutenberg
https://gutenberg.classicistranieri.com

Encyclopaedia Britannica 1911
https://encyclopaediabritannica.classicistranieri.com

Librivox Audiobooks
https://librivox.classicistranieri.com

Linux Distributions
https://old.classicistranieri.com

Magnatune (MP3 Music)
https://magnatune.classicistranieri.com

Static Wikipedia (June 2008)
https://wikipedia.classicistranieri.com

Static Wikipedia (March 2008)
https://wikipedia2007.classicistranieri.com/mar2008/

Static Wikipedia (2007)
https://wikipedia2007.classicistranieri.com

Static Wikipedia (2006)
https://wikipedia2006.classicistranieri.com

Liber Liber
https://liberliber.classicistranieri.com

ZIM Files for Kiwix
https://zim.classicistranieri.com


Other Websites:

Bach - Goldberg Variations
https://www.goldbergvariations.org

Lazarillo de Tormes
https://www.lazarillodetormes.org

Madame Bovary
https://www.madamebovary.org

Il Fu Mattia Pascal
https://www.mattiapascal.it

The Voice in the Desert
https://www.thevoiceinthedesert.org

Confessione d'un amore fascista
https://www.amorefascista.it

Malinverno
https://www.malinverno.org

Debito formativo
https://www.debitoformativo.it

Adina Spire
https://www.adinaspire.com