Mănăstirea Nicula
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mănăstirea Nicula este un important centru de pelerinaj din Ardealul de Nord. Aici se află renumita icoană pictată de meşterul Luca din Iclod, considerată ca fiind făcătoare de minuni. Pe 15 august, de sărbătoarea Sfintei Mării, se adună aici numeroşi pelerini din toate regiunile ţării.
Prin intermediul şcolii de iconari de la mănăstirea Nicula a pătruns în Transilvania tehnica picturii pe sticlă, acest obicei avându-şi originea în Boemia, Austria şi Sudul Germaniei, zone în care tradiţia manufacturilor de sticlărie s-a împletit cu religiozitatea populară.
Biserica mănăstirii a fost edificată între anii 1875 şi 1879 pe cheltuiala Episcopiei de Gherla.
Papa Pius al XI-lea a acordat în anul 1928 bisericii mănăstirii Nicula statutul de sanctuar marian.
Călugării greco-catolici au fost arestaţi în octombrie 1948, odată cu scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma în afara legii. Ieromonahul Leon Man, stareţul mănăstirii, a murit în închisoare. În prezent mănăstirea este locuită de călugări ortodocşi. Ca urmare a refuzului călugărilor ortodocşi de a restitui mănăstirea, Episcopia de Cluj-Gherla a iniţiat un proces pentru recuperarea lăcaşului de cult. Pe motiv că instanţele din Transilvania ar putea ţine partea greco-catolicilor, cauza a fost strămutată la Tribunalul Bacău, pe rolul căruia se află în prezent.
