Ebooks, Audobooks and Classical Music from Liber Liber
a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z





Web - Amazon

We provide Linux to the World


We support WINRAR [What is this] - [Download .exe file(s) for Windows]

CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
SITEMAP
Audiobooks by Valerio Di Stefano: Single Download - Complete Download [TAR] [WIM] [ZIP] [RAR] - Alphabetical Download  [TAR] [WIM] [ZIP] [RAR] - Download Instructions

Make a donation: IBAN: IT36M0708677020000000008016 - BIC/SWIFT:  ICRAITRRU60 - VALERIO DI STEFANO or
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Listă de regi franci - Wikipedia

Listă de regi franci

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Regatele francilor au fost conduse de două mari dinastii: Dinastia Merovingiană (care au creat imperiul francilor) şi, mai târziu, Dinastia Carolingiană. Este greu de realizat o ordonare cronologică a conducătorilor franci, deoarece, în conformitate cu obiceiurile vechi germanice, ţinutul era frecvent împărţit între fiii unui conducător, la moartea sa, şi apoi reunit. Pentru explicaţii mai detaliate vezi articolul franci.

[modifică] Regii merovingieni

La moartea lui Clovis, regatul a fost împărţit între cei patru fii ai săi:

Soissons Paris Orleans Reims
Clotaire I 511-561
Clotaire I 511-561

Clotaire (din Soissons) a preluat în cele din urmă controlul asupra celorlalte trei regate după moartea fraţilor săi (şi a succesorilor lor). După moartea sa, regatul a fost din nou împărţit între cei patru fii ai săi:

Soissons (Neustria) Paris Orleans (Burgundia) Metz (Austrasia)



Clotaire al II-lea a învins-o pe Brunhilda şi moştenitorii ei şi a reunificat regatul. Totuşi, în a creat subregatul Austrasia, pentru a împăca anumite forţe şi a asigura graniţele. Fiul şi succesorul său, Dagobert I a continuat această mişcare, numind sub-regi pentru Aquitania în 629 şi Austrasia în 634.

Neustria şi Burgundia Aquitania Austrasia
Neustria şi Burgundia Austrasia
  • Clovis al II-lea 639-658
  • Clotaire al III-lea 658-673
  • Theuderic al III-lea 673
  • Childeric al II-lea 673-675
  • Theuderic al III-lea 675-691
  • Theuderic al III-lea 675-691
  • Childebert al III-lea 695-711 (cel Drept)
Neustria şi Burgundia Austrasia
  • Chilperic al II-lea 715-721 (Daniel)
  • Chilperic al II-lea 715-717 (Daniel)
  • Clotaire al IV-lea 717-720
  • Chilperic al II-lea 720-721 (Daniel)
  • Childeric al III-lea 743-751 (cel Idiot)

[modifică] Carolingienii

Vezi Listă de Maior Domus.

Carolingienii au fost iniţial prefecţi sub regii merovingieni în sub-regatul Austrasiei, şi apoi în statul franc reunificat:

  • Pepin cel Bătrân (580-640), Prefect al Austrasiei 623-629, 639-640
  • Ansegisel (602-685), Prefect al Austrasiei 629-639
  • Grimoald (616-662), fiul lui Pepin, prefect al Austrasiei 643-657
  • Pepin cel Mijlociu (640-714), fiul lui Ansegisel, prefect al Austrasiei 679-714, din 688 ca Duce şi Prinţ al francilor conducător de facto al întregului regat
  • Carol Martel (690-741), prefect al Austrasiei 717-741, din 718 al întregului regat
  • Carloman (716-754), prefect al Austrasiei 741-747
  • Pepin cel Tânăr (714-768), prefect al Neustriei 741-751, din 747 prefect al Austrasiei

Când Pepin cel Tânăr a devenit rege, Carolingienii au succedat dinastiei merovingiene:

  • Pepin cel Tânăr (714-768), 751-768
  • Carol cel Mare (742-814), 768-814 (iniţial doar Neustria, Aquitania, Austrasia de nord)
  • Carloman 768-771 (Burgundia, Allemania, Austrasia de sud)
  • Ludovic cel Pios (778-840), 814-840
  • Lothar I (795-855), 817-855 (până în 840 sub tatăl său)


Regatul franc a fost apoi împărţit prin Tratatul de la Verdun din 843 între fiii lui Ludovic cel Pios. Tabelul următor prezintă doar conducătorii celor trei subdiviziuni, care au fost baza regatelor ulterioare ale Franţei şi Germaniei, nu şi Italia.

Francii occidentali (în cele din urmă Franţa)

Lotharingia

Francii orientali (în cele din urmă Germania)

Numele marcate cu * nu au fost carolingieni, dar se înrudesc de departe cu dinastia.

  • Carol cel Pleşuv (823-877), 843-877, împărat 875
  • Ludovic al II-lea al Franţei (846-879), 877-879
  • Ludovic al III-lea (863-882), 879-882, împreună cu
  • Carloman (mort 884), 879-884
  • Carol cel Gras 884-888, regatul răsăritean 876-887, împărat 881
  • Odo din Paris (mort 898), * 888-898
  • Carols cel Simplu (879-929), 898-922
  • Robert (865-923), * 922-923
  • Rudolph de Burgundia * 923-936
  • Ludovic al IV-lea (914-984), 936-954
  • Lothar 954-986
  • Ludovic al V-lea, 986-987

După aceasta, Dinastia Capeţiană a condus Franţa. Pentru continuare, vezi Listă de monarhi francezi.

  • Lothar I (795-855), 817-855, împărat 840

După moartea lui Lothar în 855, ţinutul său a fost împărţt între fiii săi:

  • Ludovic al II-lea 855-875, fiul cel mare, i-a succedat tatălui ca împărat şi a primit Italia. Pentru continuare, vezi Listă de regi ai Italiei
  • Lothar al II-lea 855-869, cel de-al doilea fiu, a primit teritoriile france ale ţinutului tatălui său, numite, după el, Lotharingia.
  • Carol 855-863 a primit Burgundia. Pentru continuare vezi Regii Burgundiei.

Regii Lotharingiei

Carol cel Pleşuv a pretins Lotharingia la moartea nepotului său şi a fost încoronat rege la Metz, dar fratele său, Ludovic Germanul s-a opus, şi, în 870, Tratatul de la Meersen a împărţit Lotharingia între cei doi fraţi, şi în continuare între succesorii acestora. În 880, Tratatul de la Ribemont a acordat întraega Lotharingie lui Ludovic cel Tânăr, fiul lui Ludovic Germanul.

  • Ludovic cel Tânăr 880-882
  • Carol cel Gras 882-887
  • Arnulf din Carinthia 887-895
  • Zwentibold (870/1-900), fiu nelegitim al lui Arnulf din Carinthia, 895-900
  • Ludovic Copilul (893-911), 900-911
  • Carol cel Simplu (879-929), 911-922

După aceasta, Lotharingia a fost înglobată de Regatul Răsăritean şi de Sfântul Imperiu Roman. Pentru continuare, vezi Listă de monarhi germani.

  • Ludovic Germanul (804-876), 843-876
  • Ludovic cel Tânăr 876-882 (Francia Răsăriteană, Saxonia, Thuringia, mai apoi şi Bavaria)
  • Carloman (830-880), 876-880 (Bavaria)
  • Carol cel Gras, 876-887 (Allemania şi Raetia iniţial), împărat 881
  • Arnulf din Carinthia, 887-899, împărat 896
  • Ludovic Copilul (893-911), 899-911

După aceasta, Conrad al Franconiei a domnit între 911 şi 918, şi a fost urmat de Dinastia ottoniană saxonă. Aceste evenimente sunt considerate începutul Regatului Germaniei şi a Sfântului Imperiu Roman. Pentru continuare, vezi Listă de monarhi germani.

[modifică] Vezi şi

  • Franci
  • Listă de Maior Domus
Our "Network":

Project Gutenberg
https://gutenberg.classicistranieri.com

Encyclopaedia Britannica 1911
https://encyclopaediabritannica.classicistranieri.com

Librivox Audiobooks
https://librivox.classicistranieri.com

Linux Distributions
https://old.classicistranieri.com

Magnatune (MP3 Music)
https://magnatune.classicistranieri.com

Static Wikipedia (June 2008)
https://wikipedia.classicistranieri.com

Static Wikipedia (March 2008)
https://wikipedia2007.classicistranieri.com/mar2008/

Static Wikipedia (2007)
https://wikipedia2007.classicistranieri.com

Static Wikipedia (2006)
https://wikipedia2006.classicistranieri.com

Liber Liber
https://liberliber.classicistranieri.com

ZIM Files for Kiwix
https://zim.classicistranieri.com


Other Websites:

Bach - Goldberg Variations
https://www.goldbergvariations.org

Lazarillo de Tormes
https://www.lazarillodetormes.org

Madame Bovary
https://www.madamebovary.org

Il Fu Mattia Pascal
https://www.mattiapascal.it

The Voice in the Desert
https://www.thevoiceinthedesert.org

Confessione d'un amore fascista
https://www.amorefascista.it

Malinverno
https://www.malinverno.org

Debito formativo
https://www.debitoformativo.it

Adina Spire
https://www.adinaspire.com