Lajos Kossuth
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Lajos Kossuth (n. 19 septembrie 1802, Monok – d. 20 martie 1894, Torino) a fost un revoluţionar maghiar, guvernator de facto al Ungariei în timpul Revoluţiei de la 1848 şi un mare orator.
Cuprins |
[modifică] Originea şi studiile
Lajos Kossuth s-a născut într-o familie nobilă, dar fără avere. Studiile sale le-a facut în următoarele oraşe: Sátoraljaúhely, Eperjes şi Sárospatak, unde şi-a terminat studiile. În 1823 a dat examen la avocatură, devenind jurist în oraşul Pest. Între 1824-1832 a practicat avocatura în oraşul Monok din judeţul Zemplén. La sfârşitul anului 1832 a intrat în parlamentul din Pozsony (fosta capitală a Ungariei, azi Bratislava) ca deputat. Aici a redactat şi raportat informaţiile parlamentare între anii 1832-1836 şi a plănuit reforme în ceea ce priveşte modernizarea şi avansarea societăţii în favoarea apărării interesului naţional, foarte decis a popularizat lupta sa pentru schimbări. După ce parlamentul a încetat să funcţioneze, tot cu aceasi ambiţie şi spirit a redactat şi raportat ca jurnalist, a informat autorităţiile juridice totul printr-un ziar propriu (1836-1837). Ziarul, jurnalul său a fost suspendat şi interzis, iar în 1837 Kossuth a fost condamnat la 4 ani închisoare; în acest timp a studiat economia şi limba engleză. A fost eliberat în luna mai 1840.
[modifică] Reformişti marcanţi 1830-1848
- Gróf Széchenyi István, născut la 21 septembrie 1791, decedat la 8 aprilie 1860 la Viena, fiul lui Széchenyi Ferenc care a infiinţat Muzeul Naţional şi Librăria Naţională a Ungariei. Széchenyi Istvan a luat parte ca ofiţer în războiul lui Napoleon, iar după război a ajuns în Anglia. Această vizită a avut o influenţă atât de mare asupra lui, încât s-a decis să-şi dedice toate eforturile pentru progresul şi dezvoltarea Ungariei. Autor a trei cărţi: Împrumut, Lumea, Stadium.
- Kölcsey Ferenc
- Gróf Wesselényi Miklós
- Deák Ferenc : Ministrul justiţiei născut la Söjtör la 17 octombrie 1803 – decedat la Budapesta, ianuarie 1876.
- Gróf Batthyány Lajos născut la 10 februarie 1807, decedat la 6 octombrie 1849. Regele Ferdinand V l-a desemnat pe Lajos Batthyány ca prim-ministru pe data 17 martie 1848.
[modifică] Redactor la ziarul "Pest"
În ianuarie 1841 Kossuth a ajuns la ziarul Pest, în funcţia de redactor şef. A început să publice articole de fond împotriva privilegiilor feudale şi despre lupta pentru drepturile cetăţeanului, a cerut independenţa constituţională, dar nu s-a luat nici un fel de măsură, nu s-a luat în consideraţie. István Széchenyi, marele reformist liberal, care era mai răbdător, l-a avertizat că publicaţiile sale agită şi pot să ducă la o revoluţie. Prioritatea lor a era unirea naţională, şi împreună au publicat o politică naţională, publicaţia lui Kossuth a avut un efect extraordinar de mare, având un tiraj între 3000-6000 de exemplare. Conservativii şi ce care au fost împotriva reformelor au fost criticaţi de Széchenyi, după acesta a oprit critica, Kossuth a dat răspunsuri printr-un articol care de fapt sunt condiţiile. În 1844 guvernul l-a demisionat din funcţia de la ziarul Pesti, pretextul fiind salariul.
Kossuth a iniţiat înfiinţarea ziarului şi a scris o mulţime de articole despre o economie independentă, s-a opus importurilor industriale din Austria, iar opoziţia a aprobat decizia.
[modifică] Revoluţia
La 3 martie 1848, la scurt timp după ştiriile aflate despre revoluţia franceză, opoziţia a cerut în mod urgent să se aplice programele propuse mai înainte, iar Parlamentul a aprobat. Decizia s-a bazat pe faptul că austriecii vor fi forţaţi să aprobe. La data 15 martie 1848 a început revoluţia. Poetul naţional al Ungariei, Petőfi Sándor, a citit mulţimii adunate în faţa Muzeului Naţional o listă cu cele 12 puncte importante pentru independenţă.
Kossuth a devenit ministru de finanţe în guvernul Batthyány. În vara anului 1848 au continuat cu programele de revoluţie, în iulie au avut nevoie de un buget pentru revoluţie trebuia finanţata costul era imens 40 de milioane de forinţi. La 6 septembrie Banca Naţională a eliberat bani pentru apărare şi prima bancnotă. La 15 septembrie parlamentul a votat pentru înfiinţarea comitetului naţional de apărare, iar guvernul Batthyány a demisionat. Ungaria a rămas temporar fără guvernare, dar comitetul naţional de apărare a luat conducerea iar Kossuth a fost ales conducătorul operativ ai comitetului. Organizarea armatei le-a făcut mari probleme. A fost necesar ca Parlamentul să se mute la Debrecen, deoarece austriecii, sub conducerea lui Windisch-Graetz, au ocupat Buda şi Clujul. În luna martie 1849, generalul Görgey a pornit un atac masiv impotriva Austriei. Până în mai 1849 a reuşit să elibereze aproape tot teritoriul Ungariei. De la Viena, împăratul Franz Joseph a cerut ajutorul armatei ruse prin generalul Paskievici, şi în iunie 1849 au întrat în luptă cu 200.000 de soldaţi ruşi împotriva Ungariei. Generalul Görgey tot in luna iunie 1849 a atacat forţele ruse sub conducera Generalului Haynau. Între 6 şi 21 iunie 1849 a avut loc bătălia nereuşită de la Pered (în slovacă Tešedíkovo, un sat din Slovacia). La 2 iulie 1849 generalul Haynau porneşte un atac masiv împotriva lui Görgey. La 1 septembrie 1849 generalul Gorgey trimite o scrisoare kaizerului cu condiţiile de retragere, dar Franz Joseph le respinge. La 1 octombrie 1849 armata ungară nu face faţă şi predă armele la Világos, judeţul Arad. Trupele Cezarului austriac sub conducerea lui Julius Jacob von Haynau au pornit un atac de răzbunare împotriva Ungariei. La 6 octombrie 1849 Cei 13 de la Arad din armata maghiar au fosti executaţi la Arad, tot în aceasi zi l-au executat pe Batthyány Lajos. La 11 august 1849, Lajos Kossuth demisionează din funcţie şi îl desemnează pe generalul Görgey.
[modifică] Kossuth emigrează
În 20 martie 1894 Lajos Kossuth a murit în Torino. Trupul său a fost adus şi înmormântat la Budapesta, în doliu naţional. Kossuth este considerat de unii cel mai mare patriot maghiar.
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
