11 august
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| august | ||||||
| L | Ma | Mi | J | V | S | D |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | |
| 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
| 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 |
| 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 |
| 28 | 29 | 30 | 31 | |||
| 2006 | ||||||
Luni: Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie - August - Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Zile: 9 august 10 august - 11 august - 12 august 13 august
11 august este a 223-a zi a calendarului gregorian şi a 224-a zi în anii bisecţi.
[modifică] Evenimente
- 106: O diplomă militară romană, descoperită la Porolissum, atesta că, la această dată, se constituise provincia romana imperială Dacia
- 1492: Alexandru al VI-lea este ales papă
- 1690: Victoria de la Tohan–Zărneşti a lui Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti (1688–1714), împotriva armatelor habsburgice comandate de generalul Heissler
- 1914: Franţa declară război Austro–Ungariei
- 1934: Primii prizonieri federali au fost închişi în Alcatraz, SUA
- 1952: După abdicarea lui Talal I, Hussein a fost proclamat suveran al Regatului Haşemit al Iordaniei.
- 1953: URSS testată, în secret, prima bomba cu hidrogen
- 1966: John Lennon ţine o conferinţă de presă la Chicago, scuzându-se pentru "Jesus affair"
- 1999: Ultima eclipsă totală de Soare din secolul XX; Bucureşti, singura capitală europeană situată pe linia centrală a benzii de totalitate, s-a aflat în zona de maximum la 14:07, ora locală.
[modifică] Naşteri
- 1729: Ponce Denis Ecouchard Lebrun, scriitor francez
- 1836: Cato Maximilian Guldberg, chimist şi matematician norvegian născut la Christiania. Impreună cu Waage a dat forma cantitativă a legii acţiunii masei (1864). A murit la 14 ianuarie 1902 la Christiania.
- 1858: Christiaan Eijkman, medic olandez (n. Nijkerk; m.5 noiembrie 1930, Utrecht). Premiul Nobel în 1929 pentru studiul asupra vitaminelor.
- 1900: Ştefan Lupaşcu (Lupasco), filozof român stabilit în Franţa (n. Bucureşti; m.1988).
- 1905: Erwin Chargaff, biochimist austriaco-american (n. Czernowitz). Spre sfârşitul anilor 1940 a demonstrat că numărul de molecule de adenină din ADN este egal cu cel al moleculelor de timină, iar numărul de molecule de citozină, egal cu cel de guanină.
- 1919: Jiri Kolar, scriitor, pictor, eminent reprezentant al culturii cehe din secolul al XX –lea
- Ginette Neveu, violonistă franceză (m. 28 octombrie 1949, într-un accident de avion)
- 1921: Alex Haley, scriitor şi ziarist american
- 1929: Modest Morariu, scriitor, redactor-şef al Editurii "Meridiane" (m. 15 aprilie 1988)
- 1943: Pervez Musharraf, preşedintele pakistanez în exerciţiu
- 1930: Teodor Mazilu, dramaturg şi prozator, cel mai original comediograf al teatrului românesc postbelic. Piesele sale, jucate frecvent şi cu succes, dezvăluie un univers al patologiei morale ("Proştii sub clar de lună", "Ipocrizia răzbunării")(n.Bucureşti; m. 18 octombrie 1980).
[modifică] Decese
- 117: Marcus Ulpius Traianus, împărat roman (n.18 septembrie 53; m. Sellinius, Asia Mică). Guvernator al Germaniei Superior, a fost adoptat de Nerva (97) şi asociat la putere, succedându-i acestuia în 98. Primul împărat de origine neitalică. A dezvoltat instituţiile sociale şi a dezvoltat lucrări (Forumul, Columna, bazilici, biblioteci etc). A cucerit Dacia în urma a două campanii (101-102 şi 105-106). A mai cucerit Armenia, Babilonul, Seleucia şi Ctesifon, creînd provinciile Mesopotamia şi Asiria. În timpul său Imperiul Roman a cunoscut cea mai mare întindere teritorială.
- 1456: Iancu de Hunedoara, ban al Severinului (din 1438), voievod al Transilvaniei (din 1441), guvernator (regent) al Ungariei (din 1446). Învins la Varna(1444) şi Kossovopolje(1448), a reuşit să-l învingă pe Mahomed II la Belgrad (1456). A murit răpus de ciumă la Zemun, lângă Belgrad.
- 1464: Nicholas din Cusa (Krebs), învăţat german; în 1450 a confecţionat ochelari pentru miopi.(n.1401, Kues, Germania; m. Lodi, Italia).
- 1835: Olof Åhlström, compozitor suedez (n. 14 august 1756)
- 1851: Lorenz Oken, naturalist mistic german (n.1 august 1779, Bohlsbach, Baden; m. Zurich).
- 1854: Macedonio Melloni, astronom italian (n.11 aprilie 1798, Parma; m. Portici).
- 1857: Marshall Hall, fiziolog englez, primul care va studia refelxele. În 1830 va condamna sângerarea folosită în tratamentul bolilor. (n. 18 februarie 1790)
- 1961: Ion Barbu (pseudonimul literar al lui Dan Barbilian), poet şi matematician (n. 19 martie 1895, Câmpulung Muscel; m. Bucureşti).
- 1979: Ernst Boris Chain, biochimist englez (n.19 iunie 1906, Berlin). În 1940, împreună cu Howard Florey a prelucrat penicilina, transformând-o în antibiotic. Premiul Nobel în 1945, împreună cu Fleming şi Florey.
- 1982: Tom Drake, actor ("White Cliffs of Dove", "Jonny Reno") (n. 1919)
- 1984: Virgil Mazilescu, poet ("Va fi linişte, va fi seară") (n. 11 aprilie 1942)
