ASIC

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul "modifică pagina".

Un ASIC (prescurtare din engleză de la: Application Specific Integrated Circuit) este un circuit integrat special produs pentru o anumită aplicaţie (civilă sau militară), cu alte cuvinte "specializat". În general, acest tip de circuite grupează un număr mare de funcţiuni unice, creeate pe măsură conform cerinţelor concrete. Un exemplu tipic din domeniul militar sunt acele chip-uri dintr-o rachetă sau un satelit care prelucrează imagini în "timp real".

Avantajele integrării mai multor funcţiuni pe un singur circuit sunt reducerea costurilor de fabricaţie (în condiţii de serie mare) şi mărirea fiabilitaţii. (Alternativa ar fi realizarea unei plăci utilizând circuite logice standard (în engleză: off the shelf ) de genul chip-ului 7400.) Inconvenientele ASIC-urilor sunt costul de concepţie şi proiectare ridicat sau chiar foarte ridicat (în special pentru fabricarea măştilor de gravură) precum şi un ciclu de concepţie de mai multe luni sau chiar ani.

În anii 1970-1980 procesul tehnologic consista în desenarea "manuală" a motivelor de circuite, desenul servind apoi la fabricarea măştilor printr-un procedeu fotografic. În epoca actuală, un nou circuit electronic de tip ASIC se programează într-un "limbaj de descriere hardware" (VHDL, Verilog sau mai modern System C), urmat de o "sinteză" pentru a produce desenul măştii în mod automatic. Se utilizează aceleaşi limbaje de descriere pentru realizarea prototipelor şi pre-seriilor de ASIC-uri cu circuite logice programabile sau FPGA.

Datorită costului iniţial ridicat, producţia de ASIC-uri este recomandată pentru mari volume (> 100 K-unităţi/an), la care costurile de proiectare se pot amortiza şi care nu sunt sensibile la timpul de lansare pe piaţă (engleză: Time To Market, TTM). O excepţie o reprezintă cazul în care clientul cere, şi plăteşte, funcţionalitatea "pe măsură" dorită, chiar dacă volumul de fabricaţie este mic.

Unele ASIC-uri foarte complexe sunt denumite SoC (engleză: system-on-chip, "sistem pe o singură plăcuţă de siliciu"). Acestea pot integra o "inimă de procesor" (sau chiar mai multe), interfeţe, memorii, etc. , însumând mai multe milioane de porţi logice, şi asigurând un nivel de funcţionalitate echivalent de exemplu cu cel al unei plăci de bază de ordinator.