Taiwan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Taiwan (sau Taivan; în chineză tradiţională: 臺灣 sau 台灣; simplificată: 台湾; Hanyu Pinyin: Táiwān; Wade-Giles: T'ai-wan; taiwaneză: Tâi-oân) este o insulă în Asia de Est, în largul coastelor Chinei, fiind situată în Oceanul Pacific.

Tot prin Taiwan se înţelege şi totalitatea teritoriilor aflate sub jurisdicţia Republicii Chineze, teritorii cu statut politic disputat, Republica Populară Chineză considerîndu-le parte integrantă a sa, pe când Taiwanul doreşte o distanţare de China continentală.

Cuprins 1 Denumirea insulei 2 Geografie 3 Clima 4 Geomorfologie 5 Populaţia 6 Limbi 7 Religia 7.1 Oraşe 7.2 Regiuni 8 Economia

[modifică] Denumirea insulei

Numele de odiniară al Taiwanului a fost „Formoza” după denumirea „Ilha formosa“ pe limba portugheză „Insulă frumoasă” (fiind colonie portugheză) mai târziu devine Republica Formoza. În China fiind din secolul XVI-lea denumită „Taiwan” denumire ce provine probabil din limba locuitorilor autohtoni ai insulei, Tainan fiind capitala de odinoară, un oraş situat în sudul insulei. Întemeierea acestui oraş se atribuie coloniştilor olandezi 1623 denumit Fort Zeelandia aparţinând de „Compania Olandeză a Indiilor de Est”.

Sub numele de „Taiwan” înţelegem azi un stat chinez suveran care oficial se numeşte „Republica Chineză” care în Occident mai este cunoscut sub numele de „China Naţionalistă”. Pe plan internaţional independenţa şi suveranitatea Taiwanului fiind recunoscută numai de anumite state, datorită presiunilor politice şi economice exercitate de China.

[modifică] Geografie

Suprafaţa insulei este 36.179 km², cu o lungime de 394 km, lăţimea maximă 144 km. Insula este despărţită de China în vest prin „Canalul Taiwanului” şi de Insulele Filipine prin „Canalul Luzon” la est fiind „Bazinul Filipinelor”. De Taiwan aparţin şi insulele Pescadoren (Penghu), insulele Matsu (Mazu), şi Quemoy (Jinmen) ca şi o serie de insule mai mici, cutemurele fiind ca şi în Japonia frecvente.

[modifică] Clima

Insula fiind situată în nordul zonei tropicale a racului, graniţa dintre zonele tropice şi sub tropice traversând insula şi muntele cel mai înalt al ei Yu Shan cu 3.997 m. În nordul insulei fiind a climă subtropicală, în centrul şi sudul insulei existând o climă tropicală,în zonele de munte care traversează în lung insula fiind o climă temperată. Iarna este caracterizată printr-un vânt permanent Monzum din nord-est, iar vara Monzumul suflă din sud-vest. Din luna mai până în octombrie pe insulă bântuie destul de frecvent Taifunul. În februarie pe alocuri în zonele mai înalte peste 3.000 m sunt căderi de zăpadă. Locul cel mai cunoscut din munţi cu calea de acces printr-o trecătoare din regiunea Nantou fiind numit Hehuanshan 3.275 m (în traducere muntele armoniei, bucuriei). Temperatura medie în luna februarie fiind de 12°C şi în iulie 25°C.

[modifică] Geomorfologie

Vestul insulei fiind o zonă de şes roditoare, cu o populaţie foarte deasă, ce se răreşte în zona muntoasă (peste 200 de piscuri cu înălţimi de peste 3000 de m) în partea estică a insulei. Văile munţilor sunt adânci cu flancuri abrupte terasate cu culturi de plante agricole. Yu Shan este muntele cel mai înalt cu 3.997 m, de asemenea pe coasta de est a insulei se mai ridică un pisc cu înălţime asemănătoare. Lacul Soare-lună aflat la altitudinea de 762 m este lacul cel mai mare al insulei prin altitudinea sa fiind folosit cu ajutorul unei hidrocentrale ca sursă de producere a energiei electrice.

[modifică] Populaţia

Azi populaţia Taiwanului se cifrează la 24 milioane de locuitori. Populaţie care constă în majoritate din chinezi-han ce provin din regiunea Fujian China veniţi prin anul 1919 la care se adaugă 2% populaţia veche autohtonă fiind majoritatea în zona de munte a Taiwanului. Datorită zonelor muntoase ce domină toată coasta de est a insulei, majoritatea populaţie găsindu-se pe coasta de vest. Densitatea populaţiei e de peste 620 locuitori pe km², densitatea cea mai mare de pe glob după Bangladesh. Densitatea maximă e atinsă în capitală, Taipei situat în nordul insulei, alte oraşe mai importante fiind Taichung, Tainan şi Kaoshiung în sud-vestul insulei.

[modifică] Limbi

Limba locuitorilor autohtoni aparţine de grupa limbilor australo-chineze, cu dialectele Rukai,Yami, Tsou, Saisiyat, Atayal, Paiwan, Bunun, Amis, Puyuma, Pazeh, Kanakanavu, Saaroa, Seediq şi Kavalan. Aceaste limbi le vorbesc azi numai 2% din numărul populaţiei, fiind asimilaţi de chinezi. Majoritatea chinezilor-han vorbesc taiwaneza, o grupă numeroasă din populaţie vorbeşte dialectele Haca. Ca limbă oficială se foloseşte limba literară chineză bazată pe dialectul mandarin. Taiwanul a păstrat mai bine ca şi China scrierea tradiţională chineză.

[modifică] Religia

Majoritatea populaţiei chineze au credinţe diferite ca: Budhism; Cofucianism; Taoism numai 1% sunt musulmani, şi mai puţini creştini.

[modifică] Oraşe

(Anul: 2004)

Nume	chineză	Pinyin	Locuitori
Taipei	台北市	Táiběi Shì	2.621.000
Kaohsiung	高雄市	Gāoxióng Shì	1.510.000
Taichung	台中市	Táizhōng Shì	1.114.000
Tainan	台南市	Táinán Shì	751.000
Keelung	基隆市	Jīlóng Shì	392.000
Hsinchu	新竹市	Xīnzhú Shì	384.000
Chiayi	嘉義市	Jiāyì Shì	270.000

[modifică] Regiuni

(Anul: 2004)

Nume	chineză	Pinyin	Locuitori
Taipei	台北縣	Táiběi Xiàn	3.694.608
Taoyuan	桃園縣	Táoyuán Xiàn	1.834.045
Yilan	宜蘭縣	Yílán Xiàn	462.614
Hsinchu	新竹縣	Xīnzhú Xiàn	461.566
Miaoli	苗栗縣	Miáolì Xiàn	560.597
Taichung	台中縣	Táizhōng Xiàn	1.522.986
Changhua	彰化縣	Zhānghuà Xiàn	1.316.321
Nantou	南投縣	Nántóu Xiàn	539.721
Yunlin	雲林縣	Yúnlín Xiàn	738.158
Chiayi	嘉義縣	Jiāyì Xiàn	559.329
Tainan	台南縣	Táinán Xiàn	1.105.983
Kaohsiung	高雄縣	Gāoxióng Xiàn	1.237.501
Pingtung	屏東縣	Píngdōng Xiàn	902.639
Taitung	台東縣	Táidōng Xiàn	241.676
Hualien	花蓮縣	Huālián Xiàn	350.468
Penghu	澎湖縣	Pénghú Xiàn	91.840
Chinmen	金門縣	Jīnmén Xiàn	61.614
Lienchiang	連江縣	Liánjiāng Xiàn	11.002

[modifică] Economia

Taiwanul ca stat capitalist,bazat pe proprietatea privată şi dependentă de export, are o industrie electronică foarte dezvoltată, fiind pe primul loc în lume cu producerea de semiconductori, mare producător de biciclete (Giant), computere Original Equipment Manufacturer fiind una dintre cele patru State ale tigrului.