Romain Rolland
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Literatură franceză |
|
Pe categorii |
| Istoria literaturii franceze |
|
Medievală |
| Scriitori francezi |
|
Listă de autori de limbă franceză |
| Portal Franţa |
| Portal Literatură |
Romain Rolland ( n. 29 ianuarie 1866 la Clamecy, Nièvre - n. 30 decembrie, 1944, Vézelay ) scriitor francez , laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1915.
Cuprins |
[modifică] Motivaţia Juriului Nobel
"ca un omagiu adus înaltului idealism al creaţiei lui literare şi dragostei de adevăr cu care a descris diferite tipuri umane".
[modifică] Date biografice
Romain Rolland s-a născut la Clamecy, unde şi-a făcut o parte din studiile liceale(1873-1880). În 1884 devine elevul lui Paul Claudel, la Liceul "Louis le Grand" din Paris, iar în 1889 este absolvent al "Şcolii Normale Superioare".Îşi continuă studiile la "Şcoala franceză" din Roma, unde o cunoaşte pe muziciana Malwida von Meysenburg, mare admiratoare a lui Wagner. Se căsătoreşte cu Clotilde Bréal(1892), de care se va despărţi în 1901. Doctor în litere în 1895, este şi profesor de istoria artelor la Sorbona (1904 - 1912). Încă din 1901 începe să ducă o corespondenţă cu Tolstoi. Debutează ca dramaturg în 1895, cu piesa Saint-Louis, urmată de alte piese reunite sub titlul Théâtre de la Révoltion (Teatrul Revoluţiei), din care cea mai cunoscută este Danton(1900), ultima în ordine cronologică fiind Robespierre(1939). Cu Vie de Beethoven(Viaţa lui Beethoven) (1903), iniţiează un ciclu de "vieţi de oameni iluştri": Michelangelo, Haendel, Tolstoi, Mahatma Gandhi. Între 1904 - 1914 publică romanul-fluviu în 10 volume Jean-Christophe (distinsă cu Grand Prix de l'Académie française în 1913), cea mai importantă operă a lui Romain Rolland. Situându-se pe poziţii pacifiste, condamnă războiul(izbucnit în 1914) în culegerea de articole Au-dessus de la mêlée (Deasupra învălmăşelii) (1915).I se acordă în 1916 Premiul Nobel.Donează Crucii Roşii internaţionale suma de bani ce-i revine. Apar romanele Colas Breugnon (1919), Pierre et Luce (1920), Clérambault (1920) precum şi cel de-al doilea roman-fluviu al său L'Âme enchantée( Inimă vrăjită)(1922-1933). În perioada dintre cele două războaie se afirmă ca militant antifascist.
Este vizitat de Gandhi la Villeneuve, în Elveţia (1931). În 1932 prezidează , alături Barbusse, Congresul internaţional de la Amsterdam împotriva războiului. Refuză "Medalia Goethe", decernată de Hitler(1933).
În 1934 se căsătoreşte cu o tânără rusoaică, iar în anul următor îl vizitează pe Gorki în URSS. Fondator al revistei Europe (1923), i-a descoperit şi l-a susţinut pe Panait Istrati. Romain Rolland moare la 30 decembrie 1944 la Vézelay, în ţinutul său natal, unde revine după douăzeci şi patru de ani de exil petrecuţi în Elveţia.
Personalitatea sa de scriitor-cetăţean a fost adeseori comparată cu cea a lui Voltaire, Romain Rolland exercitând o importantă influenţă asupra opiniei publice europene din primele patru decenii ale secolului trecut.
[modifică] Bibliografie
[modifică] Teze de doctorat
- Les Origines du théâtre lyrique moderne(Originile teatrului liric modern) (1885)
- Causes du déclin de la peinture italienne au cours XVIe siècle (Cauzele declinului picturii italiene în secolul al XVI-lea ) (1895)
[modifică] Teatru
- Saint-Louis (1895)
- Aërt (1897)
- Les Loups (Lupii) (1898 -1899)
- Le Triomphe de la raison (Triumful raţiunii) (1899)
- Le temps viendra (Va veni şi vremea) (1903)
- Danton (1900)
- La Montespan (Doamna de Montespan) (1904)
- Les Vaincus (Cei învinşi) (1922)
- Le Jeu de l'amour et de la mort (Jocul iubirii şi al morţii) (1925)
[modifică] Romane
- Jean-Christophe, 10 vol. (1904-1912)
- Colas Breugnon (1919)
- Pierre et Luce (1920)
- Clérambault (1920)
- L'Âme enchantée( Inimă vrăjită), 7 vol.(1922-1933)
[modifică] Vieţi de oameni iluştrii
- Vie de Beethoven (Viaţa lui Beethoven) (1903)
- Vie de Michel-Ange (Viaţa lui Michelangelo) (1905)
- Vie de Haendel (Viaţa lui Haendel) (1910
- La Vie de Tolstoï (Viaţa lui Tolstoi) (1911)
- Mahatma Gandhi (1923)
[modifică] Eseuri, articole
- Le Théâtre du peuple, essai d'ésthétique d'un théâtre nouveau (Teatrul poporului,tentativă de estetică a unui teatru nou) (1903)
- Au-dessus de la mêlée (Deasupra învălmăşelii) (1915)
- Compagnons de route (Tovarăşi de drum) (1936)
[modifică] Legături externe
| Predecesor: Rabindranath Tagore |
Premiul Nobel pentru literatură 1915 |
Succesor: Verner von Heidenstam |
