Pygmalion
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pygmalion este un nume grecesc, probabil cu rădăcini feniciene. Pygmalion sau Pygmaion după Hesychios din [[Alexandria, Egipt|Alexandria], este probabil o variantă cipriotă a lui Adonis. Referinţe la nume:
- Pygmalion, regele Tir-ului, fratele regine Dido a Cartaginei
- Pygmalion, regele mitologic al Ciprului, fratele lui Metharme şi bunicul lui Adonis
- Pygmalion este deasemenea titulul unei piese a lui George Bernard Shaw din 1912
[modifică] Mitologie
Poetul roman Ovidiu, în a zecea carte a Metamorfozelor spune povestea unui sculptor care s-a îndragostit de propria opera. Pygmalion, fiul lui Belus era un sculptor singuratic care a facut din fildeş sculptura unei femei. El s-a rugat lui Venus, zeiţa frumuseţii şi a dragostei, care din milă, a dat viaţă sculpturii. Paphos a rezultat din uniunea lui Pygmalion cu femeia sculptată în fildeş.
După unii autori, ulteriori lui Ovidiu, statuia se numeşte Galatea sau Elise (Goethe), după confuzia cu Dido (Elissa).
[modifică] Teatru
George Bernard Shaw reia mitul şi ideea lui de baza într-o piesa de teatru cu acelaşi nume: Pygmalion. În piesa, profesorul Henry Higgins, un lingvist snob, pariaza că v-a transforma o florăreasa simplă, Eliza Doolittle, într-o atracţie a lumii mondene londoneze numai învatând-o să vorbească cu un accent specific înaltei clase. Ca şi Pygmalion, el se îndragosteşte de propria creaţie, dar aceasta îl respinge căsătorindu-se cu un tânar aristocrat.
Piesa lui George Bernard Shaw stă la baza filmului muzical My Fair Lady.
