Phaidon (Platon)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Phaidon este un dialog scris de Platon. Acest dialog a fost socotit uneori, de-a lungul veacurilor, cartea cea mare a umanităţii.
Phaidon povesteşte lui Echecrates ultima zi a lui Socrate în închisoare şi execuţia lui. Această naraţiune emoţionantă serveşte drept fundal pentru o discuţie foarte riguroasă: Socrate încearcă să-şi îmbărbăteze prietenii comunicându-le credinţa sa în nemurirea sufletului şi în soarta sa fericită după moarte.
Dialogul se leagă pornind de la obiecţiile succesive ale celor doi auditori -Cebes şi Simmias - care îl obligă pe Socrate să facă o demonstrarţie riguroasă despre natura nemuritoare a sufletului.
[modifică] Sufletul este independent de corp
Phaidon reia câteva elemente din teologiile orfică şi pitagoreică, ce consideră corpul drept o murdărie pentru suflet, iar moartea drept o purificare. Sufletul poate încă din această viaţă să se pregătească pentru despărţirea de corp prin practici ascetice şi extatice. Pentru Platon, numai gândirea raţională şi ştiinţifică permite sufletului să scape în totalitate de legăturile corporale.
[modifică] Sufletul este indestructibil
Ideea de Viaţă este incompatibilă cu orice Idee de descompunere şi moarte: sufletul, în calitate de principiu al vieţii este prin urmare nemuritor. Acest argument dialectic este un exemplu pentru acele dovezi pe care Aristotel le va califica drept "verbale şi găunoase". Însuşi Socrate, conştient de insuficienţa demonstraţiei sale, ar vrea să continue discuţia, dar este întrerupt de sosirea gardianului însărcinat cu execuţia.
Platon a făcut alte demonstraţii despre nemurirea sufletului îndeosebi în Republica, Phaidros, Timaios şi cartea a X-a din Legile.
Dialogurile lui Platon |
---|
Dialogurile de tinereţe: Apărarea lui Socrate | Eutyphron | Criton | Protagoras | Ion | Laches | Lysis | Charmides | Republica |
Dialoguri de mijloc: Gorgias | Menon | Eutidem | Hippias Minor | Cratilos | Hippias Maior | Menexene |
Dialogurile de maturitate: Banchetul | Phaidon | Phaidros | Republica |
Dialogurile de bătrâneţe: Teaitetos | Parmenide | Sofistul | Timaios | Philebos | Critias | Legile |