Judeţul Bihor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la . Pentru un stat în India vedeţi Bihar.

**Judeţul Bihor**

Regiune:	Crişana
Reşedinţa:	Oradea
Populaţie: •Total 2002: •Densitate:	Locul 11 600.223 loc. 84 loc/km²
Suprafaţă: •Total:	Locul 6 7.544 km²
Abreviere:	BH
Prefix Telefonic:	(+40) x59 ⁽¹⁾
Consiliul Judeţean: •Preşedinte •Adresa web	Alexandru Kiss C.J. Bihor
Prefectura: •Prefect •Adresa web	Ilie Bolojan Prefectura Bihor
⁽¹⁾ Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Judeţul Bihor (magh. Bihar megye) este un judeţ transilvănean situat în nord-vestul României. Reşedinţa de judeţ se află la Oradea (pop. 206.527). Abreviaţia judeţului este BH.

Cuprins

1 Demografie
- 1.1 Structura etnică
- 1.2 Structura confesională
2 Geografie
3 Stema judeţului
4 Oraşe
5 Vezi şi
6 Legături externe

[modifică] Demografie

Conform recensământului din 2002, Bihorul are o populaţie de 600.223 şi o densitate de 79,56 persoane pe kilometru pătrat, sub media naţională de densitate (93/km²). Judeţul are 291.613 de bărbaţi şi 308.610 de femei. Cetăţenii străini, în număr de 909, reprezentau 0.15% din populaţie.

Evoluţia demografică

[modifică] Structura etnică

Următoarele grupuri etnice compuneau populaţia judeţului Bihor, în 2002:

Români: 404,537 (67.40%)
Maghiari: 155,554 (25.91%)
Rromi (ţigani): 30,237 (5.00%)
Slovaci: 7,361 (1.22%)
Germani: 1,137 (0.19%)
Evrei: 242
Ucrainieni: 174
Greci: 71
Ruşi: 63
Bulgari: 31
Sârbi: 31
Polonezi: 21
Turci: 15
Cehi: 14
Armeni: 11
Croaţi: 3

[modifică] Structura confesională

Conform recensământului din 2002, populaţia judeţului Bihor avea următoarea apartenenţă confesională:

Ortodocşi: 357,996 (59.6%)
Reformaţi: 107,817 (18.0%)
Romano-catolici: 55,555 (9.3%)
Penticostali: 34,460 (5.7%)
Baptişti: 22,366 (3.7%)
Greco-catolici: 14,086 (2.3%)
Adventişti: 1,858 (0.3%)
Atei: 1,155 (0.2%)
Evrei: 210
Musulmani: 175
Total protestanţi: 166,501 (27.7%)

[modifică] Geografie

Judeţul are o suprafaţă de 7,544 km². Principalele unitati de relief sunt Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Munţii Plopişului, Munţii Pădurea Craiului, Munţii Bihor şi parţial Munţii Vlădeasa. Altitudine maximă: vf. Budeasa 1790 m, vf. Cârligaţi 1693 m. Principalele cursuri de apă: Crişul Negru, Crişul Repede, Barcău. Principalele lacuri: Peţea (carstic şi de baraj antropic), Cefa, Mădăraş, Homorog (heleşteie).

[modifică] Stema judeţului

Stema judeţului Bihor

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema judeţului Bihor se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond roşu, se află un turn crenelat de culoare neagră, zidit, de argint, dotat cu o fereastră şi o poartă închisă. În cartierul secund, pe fond albastru, se află cinci spice de grâu legate cu o panglică, toate de aur. În cartierul trei, pe fond albastru, se află un ciorchine de strugure cu o frunză de viţă, ambele de argint. Cartierul patru, pe fond roşu, cuprinde un hrisov natural, răsucit la capete în sensuri opuse, validat cu o pecete roşie, prinsă cu şnur răsucit, roşu şi negru. Trei brâuri undate, dintre care cel din mijloc mai lat, separate de două benzi albastre, broşează peste linia orizontală. Brâul din mijloc conţine trei peşti negri.

Semnificaţia elementelor însumate: Turnul crenelat evocă vechea cetate a lui Menumorut. Spicele şi frunza de viţă simbolizează hărnicia locuitorilor acestor meleaguri şi ponderea importantă pe care a avut-o agricultura în economia judeţului. Hrisovul evocă multitudinea documentelor care atestă spiritualitatea locuitorilor din zonă. Cele trei brâuri argintii simbolizează cele trei Crişuri, precum şi bogăţia piscicolă a apelor.