Hădărăuţi, Ocniţa
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Hădărăuţi este o comună în raionul Ocniţa. Este situată în extremitatea de nord a Republicii Moldova, la 230 km de Chişinău şi la 130 km de Cernăuţi, pe şoseaua Soroca-Cernăuţi. Este una din cele mai vechi aşezări din Basarabia, prima menţiune documentară fiind din anul 1421. Există aici o biserică ortodoxă (1806), un parc (realizat la începutul secolului XX) şi necropola neolitică "Movila lui Balan".
Cuprins |
[modifică] Populaţie
Populaţia comunei este (conform datelor din 2004) de 2.190 de locuitori. La recensămîntul din 1979 avea 3.105 de locuitori (0,08 % din populaţia de atunci a RSS Moldoveneşti). Majoritatea absolută (peste 99 %) sînt români/moldoveni (pînă în 1941 la Hădărăuţi exista şi o comunitate evreiască relativ importantă). În plan confesional majoritatea sînt creştini-ortodocşi dar există şi mulţi neoprotestanţi (baptişti-evanghelişti).
[modifică] Geografie
Comuna are suprafaţa totală de 33 km². Dintre acestea vatra satului ocupă 3 km²; pădurile - 1,5 km²; iazurile - 1,5 km²; păşunile, livezile şi terenurile arabile - 27 km².
Comuna se învecinează la nord cu regiunea Cernăuţi din Ucraina, fiind amplasată într-o zonă de silvostepă, în nord-estul Colinelor Basarabiei de Nord (altitudinea maximală pe teritoriul comunei este de 290 m - dealul Kalinovski). Teritoriul comunei este întretaiat de rîul Racovăţ, un afluent de stînga al Prutului.
[modifică] Repere istorice
Pînă în 1711 a făcut parte din Ţinutul Hotinului al Principatului Moldovei, iar între 1711 şi 1812 din raiaua Hotinului din cadrul Imperiului Otoman. Între 1812 şi 1918 a făcut parte din judeţul Hotin al guberniei Basarabia din Imperiul Rus. Între 1918 şi 1940, în perioada administraţiei româneşti în Basarabia, a avut statut de comună în plasa Secureni, judeţul Hotin. După ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice (iunie 1940) cca 100 de locuitori ai comunei s-au refugiat în România, inclusiv cele două familii de moşieri din localitate. În perioada august - noiembrie 1940 s-a aflat în componenţa regiunii Cernăuţi din RSS Ucraineană, apoi, din noiembrie 1940, în componenţa raionului Ocniţa din RSS Moldovenească. În iunie 1941 - martie 1944 revine temporar sub administraţie românească, fiind reîncorporat în judeţul Hotin, restabilit de autorităţile de la Bucureşti. În vara anului 1941 importanta comunitate evreiască din Hădărăuţi a fost integral decimată. În 1949, în perioada aşa-numitului proces de colectivizare, cca 100 persoane din Hădărăuţi au fost deportate în Siberia. În total în perioada 1940 - 1950 localitatea a pierdut cca 700 locuitori (refugiaţi în România, morţi în timpul războiului sau foamei din 1946 - 1947, exilaţi în Siberia).
[modifică] Primarii comunei (perioada post-sovietică)
- Dumitru Serebrian (1986 - 1991)
- Ion Rusnac (din 1991; la alegerile locale din 2003 reales pe lista Partidului Comuniştilor din Republica Moldova)
[modifică] Personalităţi originare din Hădărăuţi
- Ion Ciubuc, politician, prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 1997-1999
- Oleg Serebrian, politician, politolog şi eseist
- Vitalie Tonu, doctor în medicină, Om Emerit al Republicii Moldova
