Găneşti, Mureş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Găneşti


[[Imagine:\|80px\|Stemă]]

Judeţ

Mureş

Atestare

{{{an}}}

Primar

Iosif Végh, , din [[|]]

Suprafaţă

km²

Populaţie (2002)

3.836

Densitate

loc./km²

Amplasare

46°19′52″N, 24°21′34″E

Sate

Păucişoara, Seuca şi Sub Pădure

Cod poştal

{{{cod-poştal}}}

Sit web

ro Găneşti

{{{note}}}

Găneşti (în maghiară Vámosgálfalva, colocvial Gálfalva, în trad. "Satul lui Gal", în germană Gallendorf) este o comună situată în judeţul Mureş, Transilvania, România. Satele care aparţin de comună sunt următoarele Găneşti (atestat documentar în anul 1302), Păucişoara (atestat documentar în anul 1361), Seuca (atestat documentar în anul 1383) şi Sub Pădure (atestat documentar în anul 1466).

[modifică] Aşezare Geografică

Găneştiul este situat în Podişul Transilvaniei, mai precis de o parte şi de alta a râului Târnava Mică, având altitudini cuprinse între 347-504 m, cu o varietate de forme de relief, ceea ce îi conferă un pitoresc deosebit. Dealurile mai importante sunt: Păucii, Corniş la nord şi Dealul Viilor la sud de Târnava Mică. Comuna este străbătută de râul Târnava Mică şi de mai multe pâraie cu debite mici, cel mai important fiind pârâul Bedea. Satul Găneşti se află la 5 km distanţă de municipiul Târnăveni, fiind aşezat în valea pârâului Bedea, pe ambele maluri ale râului Târnava Mică.

Comuna Găneşti este mărginită de următoarele comune: Cucerdea şi Suplac la nord, Mica la est, Băgaciu la sud, municipiul Târnăveni la vest Suprafaţă administrativă a comunei este de 5.790 ha, iar aceasta poate fi localizată în sud-vestul judeţul Mureş.

[modifică] Istorie

Existenţa unor inscripţii şi ale unor rămăşiţe de drum atestă faptul că iniţial primii locuitori se stabiliseră la vest de aşezământul actual. Însă prima invazie a tătarilor din 1241 i-a obligat pe aceştia să se refugieze şi să se stabilească în zona în care se află în prezent localitatea, un loc extrem de propice pentru agricultură şi creşterea animalelor.

Prima atestare documentară a localităţii datează din 1302, când apare în izvoare sub denumirea de posessia Galfalva. În documente săseşti aşezământul este amintit sub denumirea Gallendorf, iar mai târziu în anul 1314 apare sub denumirea de Villa terra Gálfalva, denumit astfel după comitele Gál Gálfalvi. De-a lungul istoriei, domeniul Gálfalva a fost în proprietatea mai multor persoane, oameni importanţi ale acelor vremuri, de exemplu în anul 1379 domeniul ajunge în posesia lui Bolyai Tamás al cărui descendenţi sunt cei doi savanţi-matematicieni Farkas Bolyai respectiv János Bolyai. Situată în centrul Transilvaniei, valea Târnavei-Mici a fost martora multor evenimente de importanţă naţională, dar din datele care ne stau la dispoziţie putem afirma că de numele localităţii se leagă doar trei evenimente majore de importanţă culturală, istorică şi religioasă. Două evenimente se leagă de revoluţia maghiară de la 1848. În data de 17 ianuarie 1849 armata maghiară condusă de generalul polonez Iosif Bem a reuşit la Găneşti prima victorie împotriva armatelor habsburgice, tot în decursul anului 1849 poetul romantic maghiar Sándor Petőfi a trecut prin Găneşti în drumul său spre Secuime.

În 1638 localitatea Găneşti a fost locul unei premiere religioase, în acel an constituindu-se la Găneşti, pentru prima dată în toată Transilvania, primul presbiteriu protestant. Din conscripţiile papale reiese faptul că prima biserică a comunităţii exista deja în 1332, numarând 400-500 de enoriaşi. Anul 1517 înseamnă trecerea găneştenilor la protestantismul reformat. Comunitatea a avut preoţi renumiţi, după cum urmează: Makai István (1630), Tövisi Máté (1636), Csávási Máté (1640), Fejérvári Mihály (1644), Csávási Máté (1650), Szentiványi János ( 1659), Eperjesi Zsigmond (1711) care a fost desemnat şi episcop reformat al Transilvaniei, Küküllovári János (1720), Bibarcfalvi János (1777), episcop Kónya Ferenc (1783), Szendrei Dávid (1798), episcop Fogarasi Sámuel seniorul, autor al lucrării "De la Târgu-Mureş pâna la Göttinga", episcop Fogarasi Sámuel cel tânar (1830), Körösi Ferenc (1865), episcop Kovács Elek (1872), Tóth László (1900), episcop Fejér Pál (1925), Nagy Géza (1927), Bitay Pál (1933), Benko Zoltán (1945-1966), Máthé István (1970-1993). Începând cu anul 1994 preotul reformat din Găneşti este Keszegh András.

În trecut Găneştiul aparţinea de comitatul Târnava-Mică, mai târziu judeţul Târnava Mică, care era împărţit în patru circumscripţii teritoriale: circumscripţia Erzsébet (Elisabetopol, azi Dumbrăveni), circumscripţia Hosszúaszó (Hususău, azi Valea Lungă), circumscripţia Radnót (azi Iernut), şi circumscripţia Dicsőszentmárton (Diciosânmartin), de care aparţinea şi Găneşti. În perioada interbelică acestea s-au denumit plase şi au fost: I. plasa Blaj , II. plasa Diciosânmartin, III. plasa Dumbrăveni şi IV. plasa Iernut.

[modifică] Populaţia

Evoluţia demografică a satului Găneşti din 1850 până în 1992:

1850 - 1.049 locuitori din care 217 români, 759 maghiari, 12 evrei şi 7 rromi
1930 - 1.897 locuitori din care 353 români, 1.459 maghiari, 20 evrei, 52 rromi şi 2 de alte naţionalităţi
1992 - 3.585 locuitori fiind inclus şi satul Seuca, din care 787 români, 2.577 maghiari, 3 germani şi 218 rromi

La recensământul din 2002 numărul de locuitori al comunei era de 3.836 structuraţi astfel

etnic erau: români - 974, maghiari - 2.565, rromi - 293, germani - 4.
după religie: ortodocşi - 993, romano-catolici - 275, greco-catolici - 8, reformaţi - 2.200, unitarieni - 115, alte culte - 245.

[modifică] Economia

Principala ocupaţie a locuitorilor este agricultura. Din suprafaţa totală de 5.790 ha, 3.554 ha reprezintă suprafaţă arabilă, 375 ha păduri, 719 ha păşuni, 478 ha fâneţe, iar 129 ha vii. Zona Găneşti - Seuca este o importantă zonă viticolă, vinurile obţinute aici sunt larg cunoscute şi apreciate. Casa Vinului din Seuca este un punct de reală atracţie atât pentru degustători profesionişti cât şi pentru amatori care vor să cunoască virtuţile viticole ale Târnavelor.

[modifică] Orase înfrăţite

Comuna Găneşti şi satele aparţinătoare comunei, au stabilit legături de înfrăţire cu localităţi din Ungaria în perioada 1996-2001. Astfel, la nivel de comună există o legătură de înfrăţire cu sectorul Csepel - Budapesta din anul 1996, iar la nivel de sate, Găneşti este înfrăţit cu localitatea Nagyhegyes (din anul 2000), iar Seuca cu localitatea Magyarcsanád (din anul 2001).

[modifică] Legende

Legenda "Podului Dracului" spune că la marginea vestică a satului Găneşti exista o pădure în care negustorii saşi au fost surprinşi şi jefuiţi de nişte haiduci. Cu prada luată haiducii au dispărut între copaci "ca nişte draci". De aceea locul se numeşte până azi "Podul Dracului".