Frankfurt

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Stemă	Hartă
Deviză: Stark im Recht!
Date de bază
Land:	Hessa
Suprafaţă:	248,31 km²
Locuitori:	655.079 (Actualizare: 31. Decembrie 2004)
Străini ca procentaj din populaţie:	25,9% (Actualizare: 2004)
Densitatea populaţiei:	2.595 Locuitori/km²
Rata şomajului:	9,8 % (Actualizare: 2004)
Înălţime:	112 m deasupra nivelului mării
Cod poştal:	60311 - 60599 65929 - 65936
Prefix telefonic:	(+0049)069, 06109, 06101
Situare geografică:	50° 07'N, 08° 41'E
Cod UNECE:	DE FRA
Organizare:	16 districte
Websit:	www.frankfurt.de
Adresă de E-Mail:	onlinebuero@frankfurt.de
Politică
Primar general:	Petra Roth (CDU)
Partide la guvernare	CDU, SPD, Grüne, FDP

 Frankfurt am Main [ˈfraŋkfʊrt] (în română: Frankfurt pe Main) este cel mai mare oraş din landul federal german Hessa şi al cincelea oraş ca mărime din Germania. Are o populaţie de aproximativ 650 000 de locuitori (dar acest număr ajunge la 2 milioane incluzând suburbiile).

Mulţi germani, precum şi majoritatea vorbitorilor de limbă română, îl denumesc simplu Frankfurt, însă oficialităţile germane precum şi multe instituţii şi ziare folosesc întotdeauna numele oficial întreg, anume Frankfurt am Main (tot în Germania se mai află şi oraşul Frankfurt an der Oder adică de la râul Odra, dar acesta este mult mai mic).

Cuprins 1 Introducere 2 Istorie 3 Infrăţire 4 Obiective de vizitat 4.1 Domul 4.2 Primăria Römer 4.3 Biserica Sf. Paul 4.4 Opera veche 5 Personalităţi născute la Frankfurt 6 Legături externe

[modifică] Introducere

Cei trei piloni ai economiei Frankfurtului sunt finanţele, comerţul şi transportul. Totodată, oraşul deţine de mult timp titlul de capitală financiară a Germaniei. Bursa din Frankfurt este cea mai mare din ţară, ocupându-se de 85% din acţiunile din Germania, şi este una dintre cele mai mari din lume. În Frankfurt se află de asemenea sediul Băncii Centrale Europene, cel al Băncii de Stat Germane (Deutsche Bundesbank), precum şi sediile unui număr mare de bănci comerciale private, ca de pildă Deutsche Bank, Dresdner Bank, Commerzbank ş.a. Frankfurtul este şi centru pentru o serie de afaceri comerciale pe scară largă, cum ar fi renumitul Târg de la Frankfurt (Messe Frankfurt).

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Frankfurt a fost puternic bombardat, însă după război s-a trecut repede la reconstrucţii.

Frankfurt este poreclit „Bankfurt” precum şi „Mainhattan”, o aluzie la Manhattan, derivat de la râul local Main precum şi de la zgârie-nori. Este unul dintre cele trei oraşe europeene care au un număr important de zgârie-nori. Cu 9 clădiri înalte de peste 150 de metri în 2004, Frankfurt este al doilea după Paris (La Défense şi Montparnasse: 12 zgârie-nori mai înalţi de 150 de metri), dar înaintea Londrei (Canary Wharf şi City: 8 zgârie-nori mai înalţi de 150 metri). În Frankfurt se află cea mai înaltă clădire din Europa, Turnul Commerzbank. În Germania mai există zgârie-nori în număr mare doar în Berlin.

Frankfurt este recunoscut pentru industria sa financiară, alături de Londra şi Paris, dar este şi aşezat propice într-o poziţie centrală a Europei de Vest, înconjurat fiind de cele mai populate zone ale Europei. Are o infrastuctură de clasa întâi şi un important aeroport internaţional, Aeroportul Internaţional Frankfurt. Acesta este considerat a fi al doilea sau al treilea din Europa ca număr de zboruri sau de pasageri, aceasta depinzând de sursa de informare folosită. Traficul de pasageri în 2003 a fost de 48.351.664, locul doi în Europa după Aeroportul Heathrow de lângă Londra (63.487.136), şi aproape la egalitate cu Aeroportul Internaţional Charles de Gaulle de la Paris (48.220.436).

În Frankfurt se află un număr mare de instituţii germane importante; printre ele se află universitatea Johann-Wolfgang-Goethe-Universität, apoi multe muzee, majoritatea înşirate de-a lungul râului Main pe aşa-numitul Mal al muzeelor (Museumsufer), precum şi imensa grădină botanică numită Palmengarten, care adăposteşte printre altele o impresionantă seră de palmieri. Cele mai cunoscute muzee sunt Städelsches Kunstinstitut und Städtische Galerie, sau pe scurt Städel, şi Naturmuseum Senckenberg. De asemenea Museum für moderne Kunst (Muzeul de artă modernă) şi Schirn Kunsthalle (Galeria de artă Schirn) sunt notabile.

[modifică] Istorie

În această zonă s-au stabilit la început câteva aşezări romane, probabil în secolul I, a căror existenţă este confirmată de multe artefacturi rămase. De asemenea, numele cartierului frankfurtez Bonames provine probabil din vremurile romane de la bona me(n)sa. Aşezarea romană Nida (pe teritoriul cartierului actual Heddernheim) era capitala unei civitas romane, situate pe râuleţul Nidda.

Numele Frankfurt pe Main derivă de la Franconofurt, care în concepţia vechiului trib germanic al francilor denotă un pasaj cu ape mici peste un râu. Aici trăiau alamani şi franci. Franconofurd (şi -furt, -vurd) este menţionat pentru prima dată în 794, la un ansamblu imperial şi sinod ecumenic condus de Carol cel Mare. Totuşi, Frank înseamnă în germana veche „liber”, motiv pentru care Frankfurt poate însemna „râu liber”, o oportunitate de a traversa râul Main, fără să se fi construit vre-un pod.

În Sfântul Imperiu Roman, Frankfurt a fost unul dintre cele mai importante oraşe. Din 855 regii şi împăraţii germani sunt aleşi în Frankfurt (Lothar al II-lea fiind primul din ei) şi încoronaţi la Aachen. Din 1562 regii şi împăraţii sunt nu numai aleşi, dar şi încoronaţi la Frankfurt (începând cu Maximilian al II-lea). Această tradiţie s-a terminat în 1792, când Franz al II-lea a fost ales. El a fost încoronat de Ziua Bastiliei, pe 14 iulie, aniversarea asaltului asupra Bastiliei. Alegerile şi încoronările au avut loc în catedrala Sfântului Bartolomeu, cunoscută sub numele de Kaiserdom (Catedrala Împăraţilor, sau pur şi simplu Domul din Frankfurt).

Messe Frankfurt (Târgul de la Frankfurt) a fost menţionat pentru prima dată în 1150. În 1240, împăratul Frederic al II-lea a asigurat vizitatorilor târgului privelegii imperiale, însemnând că ei sunt protejaţi de către Împeriu. Din 1478, la Frankfurt au loc târguri de carte, Frankfurter Buchmesse fiind încă şi astăzi cel mai important din Germania, iar unii ar spune chiar din întreaga lume.

În 1372 Frankfurt a devenit un Reichsstadt (oraş imperial), adică un oraş subordonat direct împăratului roman, şi nu unui rege sau unui nobil local.

Frankfurt a reuşit să rămână neutru în timpul Războiului de Treizeci de Ani, dar a suferit mult din cauza ciumei aduse în oraş de către refugiaţi. După sfârşitul războiului, Frankfurt şi-a recuperat bunăstarea.

În timpul războaielor napoleonice Frankfurt a fost ocupat şi distrus de mai multe ori de trupele franceze. Marele Ducat al Frankfurtului, un stat vasal al Franţei, a funcţionat doar o scurtă perioadă de timp, din 1810 până în 1813. Congresul de la Viena a dizolvat entitatea, iar Frankfurt a intrat în nou-fondata Confederaţie Germană, ca oraş liber. A devenit sediul Bundestag-ului, care era parlamentul acestei confederaţii.

După revoluţia de la 1848, în Frankfurt s-a stabilit primul Ansamblu Naţional German (Nationalversammlung), care îşi avea sediul în Biserica Sfântului Paul (Paulskirche) şi care s-a deschis la 18 mai 1848. Instituţia a fost dizolvată în 1849, când regele prusac a declarat că el nu va accepta „coroana din mocirlă”. În anul de existenţă al său, Ansamblul a elaborat o constituţie comună pentru o Germanie unificată cu regele prusac ca monarh. Acestea au fost începuturile democraţiei germane.

Frankfurt şi-a pierdut independenţa în 1866. După încheierea Războiului Austro-Prusac, Prusia a anexat o serie de state şi teritorii mai mici, printre care şi Frankfurtul. Administraţia prusacă a încorporat oraşul în provincia sa Hessa-Nassau.

În 1914, cetăţenii Frankfurtului au fondat Universitatea din Frankfurt, redenumită mai târziu Universitatea Johann Wolfgang Goethe. Această fondare este singura cu caracter civic din Germania. Universitatea este una dintre cele mai mari din Germania de astăzi.

În timpul Germaniei naziste, sinagoga din Frankfurt a fost distrusă. Oraşul a fost puternic bombardat în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. După încheierea războiului, Frankfurt a devenit parte din statul (landul) federal nou fondat numit Hessa (Land Hessen). Frankfurt a fost prima opţiune luată în considerare pentru capitala Germaniei de Vest, s-a ajuns chiar la construirea unei noi clădiri pentru parlament, dar aceasta nu a mai fost utilizată pentru scopurile ei iniţiale, ci doar ca studio Radio-TV. În final, Konrad Adenauer, primul cancelar federal postbelic, a preferat drept capitală micul oraş Bonn, nu numai pentru că acesta era oraşul său natal, dar şi dintr-un alt motiv: la acel moment, germanii s-au temut că, stabilind capitala Germaniei de Vest la Frankfurt, s-ar fi dat americanilor prea multă influenţă asupra guvernului german, Frankfurt fiind centrul zonei americane a ocupaţiei aliate.

[modifică] Infrăţire

Oraşul Frankfurt este înfrăţit cu:

• Birmingham
• Budapesta
• Cracovia
• Granada
• Guangzhou
• Lyon
• Milano
• Praga

[modifică] Obiective de vizitat

[modifică] Domul

Catedrala Sfântul Bartolomeu (Dom Sankt Bartholomäus) este o construcţie gotică, care a fost ridicată în secolele XIV-XV pe fundaţia unei biserici mai vechi din vremurile merovingiene. Este cea mai mare biserică din oraş. Din 1356 împăraţii Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană au fost aleşi în această biserică, iar din 1562 până în 1792 au fost aici şi încoronaţi.

Din secolul XVIII, domul este denumit adeseori în limbajul colocvial „Catedrala Sfântul Bartolomeu”, deşi nu a fost niciodată sediu de episcopat. În 1867 catedrala a fost distrusă într-un incendiu şi reconstruită în stilul prezent. Înălţimea catedralei este de 95 m.

[modifică] Primăria Römer

Römer este numele clădirii primăriei, în traducere „cetăţean al Romei, roman”. Primăria este formată de fapt din trei case gotice învecinate, care au fost cumpărate de consiliul local în 1405 de la o familie bogată de negustori. Casa din mijloc este Römer-ul propriu-zis, care a fost mai târziu legat şi de clădirile înconjurătoare. La primul etaj se află „Sala împăratului” (sau „Sala împăraţilor”, Kaisersaal), unde aveau loc bancheturile nou-încoronaţilor împăraţi. În ea se află expuse portretele tuturor celor 52 împăraţi ai Imperiului Roman de Naţiune Germană, executate în perioada 1838 - 1853.

Römer a fost distrus în Al Doilea Război Mondial, dar reconstruit identic mai târziu.

[modifică] Biserica Sf. Paul

Biserica Sfântul Paul (Paulskirche) este o biserică relativ nouă. Construcţia acestei biserici protestante a început în 1789 şi s-a terminat abia în 1833. Importanţa sa provine în special de la Parlamentul de la Frankfurt, care a fost găzduit aici în 1848/49 pentru a elabora o constituţie pentru o Germanie unificată şi democratică. Acţiunea a eşuat pentru că monarhii din Prusia şi Austria nu doreau să-şi piardă puterea; în 1849 trupe prusace au încheiat experimentul democratic prin forţa armelor, iar parlamentul a fost dizolvat. După aceea, clădirea a fost folosită din nou pentru servicii religioase.

Sf. Paul a fost distrusă complet în cel de al doilea război mondial, dar reconstruită rapid. În prezent nu mai are scopul de clădire sacră, ci este folosită pentru expoziţii şi întruniri importante. În 1963, preşedintele american John F. Kennedy a ţinut aici un discurs, în cadrul vizitei sale la Frankfurt.

[modifică] Opera veche

Faimoasa „Operă veche” din Frankfurt (Alte Oper) a fost construită în 1880 de către arhitectul Richard Lucae. A fost una dintre cele mai mari opere din Germania până la distrugerea ei aproape totală în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. După război şi încă până în 1981, clădirea nu a fost reconstruită (a fost o ruină). În ziua de astăzi ea adăposteşte o sală mare de concerte (cu scenă relativ mică) plus câteva săli mai mici, în timp ce spectacolele de operă propriu-zise au loc într-o altă clădire din Frankfurt - opera actuală.

[modifică] Personalităţi născute la Frankfurt

• Carol cel Pleşuv
• Johann Wolfgang Goethe
• Bettina von Arnim
• Otto Hahn
• Erich Fromm
• Theodor Adorno
• Anne Frank
• Martin Lawrence

Vezi şi: Aeroportul Internaţional Frankfurt, Aeroportul Frankfurt-Hahn, Şcoala din Frankfurt, Tranzit în Frankfurt

[modifică] Legături externe

• Architectură în Frankfurt (engleză)
• Situl oficial al oraşului (engleză)
• City Panoramas - Vederi panoramice în Frankfurt (engleză)
• Universitatea Frankfurt (germană)
• Universitatea de Ştiinţe Aplicate (germană)
• Banca Centrală Europeană (engleză)
• Bursa Germană (Deutsche Börse) (germană)
• Târgul din Frankfurt (Messe Frankfurt) (germană)
• Târgul de Carte din Frankfurt (Frankfurter Buchmesse) (germană)
• Städelsches Kunstinstitut und Städtische Galerie (germană)
• Naturmuseum Senckenberg (germană)
• Schirn Kunsthalle (germană)
• www.frankfurt360.de Panorame de 360° - Panorame interioare şi exterioare, ziua şi noaptea, în ecran complet şi cu sunet (engleză)
• Istorie romană (germană)

Frankfurt este un articol de calitate, adică printre cele mai bune articole produse de comunitatea Wikipedia. Orice modificare ce nu îi compromite acest statut este binevenită.