Criptografie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Criptografia reprezintă o ramurǎ a matematicii care se ocupă cu securizarea informaţiei precum şi cu autentificarea şi restricţionarea accesului într-un sistem informatic. În realizarea acestora se utilizează atât metode matematice (profitând, de exemplu, de dificultatea factorizării numerelor foarte mari), cât şi metode de criptare cuantică. Termenul criptografie este compus din cuvintele de origine greacă κρυπτός kryptós (ascuns) şi γράφειν gráfein (a scrie).
Criptologia este consideratǎ ca fiind cu adevǎrat o ştiinţǎ de foarte puţin timp. Aceasta cuprinde atât criptografia - scrierea secretizatǎ - cât şi criptanaliza. De asemenea, criptologia reprezintǎ nu numai o artǎ veche, ci şi o ştiinţa nouǎ: veche pentru cǎ Iulius Cezar a utilizat-o deja, dar nouǎ pentru cǎ a devenit o temǎ de cercetare academico-ştiinţficǎ abia începând cu anii 1970. Aceastǎ disciplinǎ este legatǎ de multe altele, de exemplu de teoria numerelor, algebrǎ, teoria complexitǎţii, teoria informaţiei.
[modifică] Vezi şi
- Istoria criptologiei
- Istoria criptanalizei
- Temura
- Scytal
- Pătratul lui Polybe