Vârfu Câmpului, Botoşani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Vârfu Câmpului


[[Imagine:\|80px\|Stemă]]

Judeţ

Botoşani

Atestare

Primar

, , din [[|]]

Suprafaţă

km²

Populaţie ([[|]])

Densitate

loc./km²

Amplasare

Sate

Cod poştal

{{{cod-poştal}}}

Sit web

ro [ ]

{{{note}}}

Vârfu Câmpului este o localitate în judeţul Botoşani, Moldova, România.

[modifică] Istoric

La 30 martie 1392, marele singur stăpânitor, Domnul Roman Voievod, stăpânind ţara Moldovei, de la munte până la mare, atribuie lui Ionaş Viteazul, pentru credincioasa lui slujbă, trei sate pe Siret, ale căror hotare sunt fixate între Bucecea, Bereşti, Şerbăneşti, drumul de la Dobrinăuţi până la capătul câmpului . La 12 martie 1448, Ştefan cel Mare, cumpără cu 400 zloţi “giumătate de sat din Dvorăşte, cu morile ce sunt în Sireţi”, făcând danie Mănăstirii Moldoviţa. În document se precizează că hotarul acestei jumătăţi de sat, era pe “unde trece drumul Dobronăuţului”. Este vorba de aceeaşi localitate amintită în documentul de la 30 martie 1392 . Localitatea mai este amintită în 1490, la 15 martie, întru-un document privind hotarele satului Zvoriştea; la 1 septembrie 1620, când Ionaşco Stroici cumpără trei părţi din satul Dobrinăuţi; in 1618, cînd satul e dat din nou Mănăstirii Dragomirna ; la 8 octombrie 1702, Constatin Duca dăruieşte sârdarului Cârste satele Grămeşti şi Dobrinăuţi, ţinutul Cernăuţi, “pentru slujbele lor cele credincioase” precum şi în alte documente. Documentul din 1392 ne oferă sugestiile pentru a ne spune părerea în legătură cu denumirea satelor de astăzi, Ionăşeni, probabil de la Ionaş Viteazul, cel care a primit de la Roman Muşat cele trei sate pe Siret. Vârfu Câmpului, de la capătul câmpului, care mai întăi a fost “Vervul” apoi Vârvul” şi în final Vârfu Câmpului. Satul Maghera s-a constituit mai târziu, prin secolele XVI-XVII, prin aportul unui mare număr de transilvăneni printre care şi familii “Magheru”, români trăitori sub maghiari. Satul Pustoaia, format din oameni fugiţi, sau veniţi de bună voie, din Ardeal şi stabiliţi întru-un loc pustiu. O mare parte din localnicii satului se numesc Ungureanu. Până în anul 1968, când a apărut Legea Administraţiei de stat, pe baza căreia s-a făcut reorganizarea localităţilor, au existat şi alte sate în comuna Vârful Câmpului: Mesteacăn, Morişca, Bogza, Mazili, Bucovineni, fiecare cu istoria sa. Au fost descoperite în mai multe puncte ale comunei fragmente ceramice, aparţinând neoliticului dezvoltat, complexe de locuire, monede epigrafice de argint, cantităţi mari de zgură de fier.