Szczecin
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Aşezare | |
---|---|
Coordonate geografice | 53°26'N, 14°34'E |
Voievodat | Pomerania Occidentală |
Judeţ | Szczecin este municipiul cu drepturile judeţului |
Demografie | |
Suprafaţă | 301,3 km2 |
Populaţie | 411.119 |
Densitate | 1390,64/km2 |
Alte informaţii | |
Cod poştal | 70-456 |
Szczecin (pr. API: ['ʃʧɛtɕin], Stettin în germană) este un oraş în Polonia şi al doilea port polonez ca mărime la Marea Baltică. Oraşul este capitala voievodatului Pomerania Occidentală şi are o populaţie de cca 411.119 de locuitori (2005).
Szczecin este situat în nord-vestul Poloniei, pe malurile râului Oder, lângă coasta baltică şi graniţa cu Germania. Partea vestică a oraşului este cunoscută ca Malul Stâng (Lewobrzeże) şi partea estică ca Malul Drept (Prawobrzeże). Între cele două părţi a oraşului este un arhipelag de insule, multe dintre ele având infrastructură portuară.
Cuprins |
[modifică] Nume
Surse medievale arată diferite nume pentru oraş: Stetin (1133), Stetyn (1188), Priznoborus vir nobilis in Stetin, Symon nobilis Stettinensis (1234), in vico Stetin (1240), Barnim Dei gratia dux Pomeranorum... civitati nostri Stetin (1243), Stityn (1251), Stitin (secolul XIII). Sunt diverse etimologii pentru originea numelui Szczecin, care în latină a fost cunoscut ca Stetinum şi în germană ca Stettin.
- Szczecin vine de la cuvântul szczyt, care înseamnă vârf (vârf de deal) în poloneza modernă, dar şi scut lung în poloneza veche. Deci, Szczecin înseamnă un oraş situat pe un vârf de deal, sau un oraş fortificat.
- Szczecin vine de la numele personal Szczuka şi înseamnă oraşul lui Szczuka.
- Szczecin vine de la numele personal Szczeta/Szczota şi înseamnă oraşul lui Szczota
În secolul XVI, literatura poloneză folosea două diferite variante a numelui: Szczecin, bazat pe pronunţia poloneză, şi Sztetyn, bazat pe pronunţia germană. Forma Szczecin a rămas forma preferată în secolele următoare şi a fost confirmată oficial în secolul XIV, deşi încă oraşul nu era pe teritoriul polonez. Înainte de 1945, când încă oraşul avea o populaţie majoritar germană, era cunoscut local şi internaţional ca Stettin (pronunţat Ştetin), numele german.
[modifică] Istorie
Potrivit istoricilor polonezi Szczecin ar fi fost o fortăreaţă a triburilor vest-slave a pomorenilor, întemeiată în secolul VIII pentru controlul gurilor Odrei. Oraşul a fost un centru important de comerţ, cu 10.000 de locuitori, când a fost convertit la creştinism de Boleslaus III a Poloniei.În 1181 trece, împreună cu întregul Ducat al Pomeraniei de Vest, la Sfântul Imperiu Roman, populaţia slavă autohtonă mistuindu-se în cea germană. Ca municipiu medieval, a devenit autonom în 1243 şi până în anii 1630 a fost capitala a Ducatului Pomeraniei din cadrul Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană. În 1648, conform Păcii Westphalice, împaratul german ceda Pomerania Anterioară, inclusiv Stettinul, Regatului Suediei, deşi regiunea rămînea formal parte a Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană. După Marele Război Nordic, în 1720, suedezii au fost forţati să cedeze Stettinul cu împrejurimile Regatului Prusiei. Stettinul a rămas parte a Prusiei şi după aceea a Germaniei până în 1945. Conform deciziilor Conferinţei de la Potsdam din 2 august 1945 oraşul a fost cedat Poloniei (în pofida rezistenţei lui Winston Churchill care semnala faptul că zona Stettin se află la vest de linia Oder-Neisse) şi populat cu polonezi (originari preponderent din Vilnius), în timp ce populaţia germană (peste 99 % din populaţia oraşului conform datelor din 1939) a fost expulzată în Germania de Vest. Ca şi capitală a Voievodatului Szczecin, oraşul a fost reconstruit şi a devenit un centru important industrial. În anul 1999, după reorganizarea administrativă a Poloniei, a devenit capitala voievodatului Pomerania Occidentală.
[modifică] Ducii Pomeraniei de Vest
- 1160-1187 Boguslaw I
- 1156-1180 Boguslaw I, Kazimierz I
- 1202-1220 Boguslaw II
- 1220-1278 Barnim I Dobry
- 1278-1295 Barnim II, Otto I şi Boguslaw IV
- 1295-1344 Otto I
- 1344-1368 Barnim III cel Mare
- 1368-1372 Kazimierz III
- 1372-1404 Swietobor I şi Boguslaw VII
- 1404-1413 Swietobor I
- 1413-1428 Otto II şi Kazimierz V
- 1428-1435 Kazimierz V
- 1435-1451 Joachim I Mlodszy
- 1451-1464 Otto III
- 1464-1474 Eryk II
- 1474-1523 Boguslaw X
- 1523-1531 Jerzy I şi Barnim X
- 1531-1569 Barnim IX
- 1569-1600 Jan Fryderyk
- 1600-1603 Barnim X
- 1603-1606 Boguslaw XIII
- 1606-1618 Filip II
- 1618-1620 Franciszek I
- 1620-1625 Boguslaw XIV
[modifică] Persoane faimoase originare din Szczecin
- Alfred Döblin (1878 - 1957), scriitor german
- Heinrich George (1893 - 1946), actor german
- Ecaterina cea Mare (1729 - 1796), principesă germană de Anhalt-Zerbst, ulterior împărăteasa Rusiei
- Friedrich Gilly (1772 - 1800), arhitect german
- Carl Gustav Friedrich Hasselbach (1809 - 1882), primarul oraşului Magdeburg
- Carl Ludwig Schleich (1859 - 1922), autor
- Manfred Stolpe (născut în 1936), prim ministru al landului german Brandenburg şi ministru federal în guvernul lui Gerhard Schröder din 2002
- Christian Tomuschat (născut 1936), expert în drept internaţional, profesor la Universitatea Humboldt din Berlin
- Friedrich Graf von Wrangel (1784 - 1877), mareşal al Prusiei
- Tadeusz Zwiefka - jurnalist, membru al Parlamentului European
[modifică] Populaţie istorică
- Secolul XII: 5.000 de locuitori
- 1720: 6.000 de locuitori
- 1740: 12.300 de locuitori
- 1816: 21.500 de locuitori
- 1843: 37.100 de locuitori
- 1861: 58.500 de locuitori
- 1872: 76.000 de locuitori
- 1890: 116.228 de locuitori
- 1910: 236.000 de locuitori
- 1939: 382.000 de locuitori
- 1960: 269.400 de locuitori
- 1970: 338.000 de locuitori
- 1975: 369.700 de locuitori
- 1980: 388.300 de locuitori
- 1995: 418.156 de locuitori
- 2000: 415.748 de locuitori
- 2002: 415.117 de locuitori
- 2003: 414.032 de locuitori
- 2004: 411.900 de locuitori
- 2005: 411.119 de locuitori
[modifică] Politică
[modifică] Administraţie locală
Szczecin este administrat de un consiliu municipal şi un primar. Primarul (prezydent miasta) şi consiliul sunt aleşi în fiecare patru ani de populaţia oraşului. Primarul curent este Piotr Krzystek.
Oraşul este împărţit în multe districte, sau sectoare, de guvern local, numite în poloneză rady osiedla. Acestea au fiecare consiliul lor şi sunt responsabile pentru infrastructură minoră ca şi copaci, bănci de parc, fântâni, etc.
[modifică] Membrii al Parlamentului European din Szczecin
Szczecin are doi reprezentanţi în Parlamentul European:
- Zdzislaw Chmielewski, PO, rector a Universităţii din Szczecin
- Boguslaw Liberadzki, SLD-UP, economist, ministru de transport
În plus, Sylwester Chruszcz, de la LRP, care reprezintă electoratul Silesian, trăieşte în Szczecin.
[modifică] Economie
Szczecin are cel mai mare şantier naval din Polonia, care recent a dat faliment dar a fost reabilitat cu succes. Oraşul este şi un centru industrial important, mai ales în procesarea fierului.
[modifică] Companii principale
Următoarele companii sunt bazate în Szczecin:
- Swedwood Poland SA, Szczecin
- Zespół Elektrowni Dolna Odra SA, Nowe Czarnowo
- Stocznia Szczecińska Nowa sp. z o.o., Szczecin
- Polska Żegluga Morska SA, Szczecin
- Netto Artykuły Żywnościowe sp. z o.o., Kobylanka
- Komfort sp. z o.o., Szczecin
- Petrocargo/OW Bunker sp. z o.o., Szczecin
- Vobis Microcomputer sp. z o.o., Szczecin
- PZE Cefarm-Szczecin SA, Szczecin
- Bosman Browar Szczecin SA, Szczecin
- home.pl, Szczecin
- Agencja Reklamowa Anny Turkiewicz, Szczecin
- Agryf SA, Szczecin
- Drobimex, Szczecin
[modifică] Cultură
Oraşul are diverse instituţii culturale în domeniile de arte plastice, muzică şi teatru, incluzând:
- Muzeul Naţional, filiala Szczecin (Muzeum Narodowe w Szczecinie), care este împărţit în trei secţii:
- Muzeul Oraşului Szczecin (Muzeum Miasta Szczecina)
- Muzeul Maritim (Muzeum Morskie)
- Galeria de Artă Contemporană (Galeria Sztuki Współczesnej)
- Teatrul Kana (Teatr Kana)
- Teatrul Modern (Teatr Współczesny)
- Opera în Castel (Opera na Zamku)
- Teatrul Polonez (Teatr Polski)
[modifică] Educaţie şi ştiinţă
Printre instiuţiile de educaţie şi ştiinţă din Szczecin se numără:
- Universitatea din Szczecin (Uniwersytet Szczeciński), cu 35.000 de studenţi
- Politehnica din Szczecin (Politechnika Szczecińska)
- Universitatea Medicală din Pomerania (Pomorska Akademia Medyczna)
- Universitatea Agriculturală din Szczecin (Akademia Rolnicza w Szczecinie)
- Filială a Academiei de Muzică din Poznan (Akademia Muzyczna w Poznaniu)
- Universitatea Maritimă din Szczecin (Akademia Morska w Szczecinie)
- Şcoala de Afaceri din Pomerania de Vest (Zachodniopomorska Szkoła Biznesu)
- Academia Integrării Europene (Wyższa Szkoła Integracji Europejskiej)
- Instititul Pomeraniei de Vest (Instytut Zachodnio-Pomorski)
- Societatea Ştiinţifică din Szczecin (Szczecińskie Towarzystwo Naukowe)
[modifică] Sport
Oraşul are multe echipe profesioniste de sport, cel mai popular sport fiind fotbalul. Sport amator este jucat de mii de locuitori a oraşului şi la şcoli la toate nivelele (primar, secundar şi universitar).
[modifică] Echipe profesioniste
- Pogoń Szczecin - echipă de fotbal
- Arkonia Szczecin - echipă de fotbal
- Pogoń Szczecin II - echipă de fotbal
- KS Piast Szczecin - echipă de volei feminin
- Łącznościowiec Szczecin - echipă de handbal feminin