Pască

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cuvantul pască poate insemna doua lucruri:

• un fel de pâine nedospită care e mîncată de evrei religioşi în timpul Paştelui evreiesc.
• un cozonac special mâncat de creştini de Paşte.

[modifică] Pentru evrei

Pasca (pe limba ebraică "maţa" מצה) este formată din aluat care s-a făcut dintr-o amestecare de cinci cereale. În tradiţia evreiască pasca e poreclita "pâine de săraci" לחם עוני, din cauza faptului că evreii săraci continuau s-o mănânce şi după Paşte.

Religia evreiască povesteşte că evreii au plecat de urgenţă din Egipt şi n-au avut timp să-şi pregătească pâinea. În amintirea acestui eveniment, evreii mănâncă timp de opt zile numai pască (în loc de pâine).

[modifică] Pentru creştini

Obiceiul de Paşte de a mânca miel şi pască este legat de ritualul pascal evreiesc. În datina ebraică, mielul se mănâncă ritual cu azimă (pâine nedospita) şi cu ierburi amare (maror pe ebraică מרור), pentru a aduce aminte de greutăţile îndurate în robia egipteană. La Cina cea de taină, Iisus şi apostolii au mâncat miel după ritualul evreiesc, iar azima este reprezentata de pasca. Pentru crestini, mielul, pasca si vinul sunt simboluri cu noi semnificatii: Mielul este Isus Hristos, care isi accepta sacrificiul. Pasca frântă şi vinul turnat semnifică sacrificiul christic.

Pasca este preparată în ajunul Învierii. Adevărata pască este aceea care se taie în bucăţele mici, se pune în pacheţele şi se duce la biserică pentru a fi sfinţită. Bucăţile de pască sunt duse acasă şi păstrate pentru a-i face pe credincioşi părtaşii binecuvântării lui Dumnezeu, având puterea de a alunga bolile şi necazurile.