Parlamentul României
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
||||
| Tip | Parlament Bicameral | |||
|---|---|---|---|---|
| Camere | Senatul Camera Deputaţilor |
|||
| Preşedintele Senatului | Nicolae Văcăroiu, PSD, din 2004 | |||
| Preşedintele Camerei Deputaţilor | Bogdan Olteanu, PNL, din 2006 | |||
| Membrii | 469 137 senatori 332 deputaţi |
|||
| Locul de întâlnire: | Palatul Parlamentului, Bucureşti | |||
| Site: | www.parlament.ro | |||
| România |
 Acest articol face parte din seria: |
|
|
Politica altor ţări • Portal Politică |
Parlamentul României este organ reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a României. Parlamentul este bicameral, fiind alcătuit din Senat şi Camera Deputaţilor.
Cuprins |
[modifică] Funcţionare
În comparaţie cu alte ţări cu parlamente bicamerale, diferenţa dintre atributele celor două camere este mică, o lege trebuind să fie votată de ambele camere pentru a fi promulgată. În articolul 75, Constituţia României defineşte situaţiile în care Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, şi astfel cea care are decizia finală în caz de divergenţe. Senatul este prima cameră sesizată în toate celelalte situaţii. Proiectele de legi şi propunerile legislative se supun spre dezbatere primei camere sesizate, care trebuie să se pronunţe într-un termen de 45 de zile (60 de zile în cazuri speciale) altfel proiectul este considerat adoptat. După adoptarea sau respingerea proiectului sau a propunerii legislative, cealală Cameră decide definitiv, iar dacă aceasta este de acord, propunerea este adoptată, altfel este rolul primei camere sesizate de a da o decizie definitivă.
Parlamentul împreună cu Guvernul au şi dreptul de iniţiativă legislativă. De asemenea, o ppropunere legislativă poate fi înaintată şi de către un grup de minim 100.000 de persoane cu drept de vot din cel puţin un sfert din judeţele ţării.
Şedinţele celor două camere se desfăşoară separat, articolul 65 din Constituţia României definind situaţiile în care au loc şedinţe comune.
[modifică] Membrii
Membrii camerei deputaţilor şi ai senatul sunt aleşi prin vot universal în cele 42 de circumscripţii electorale, corespunzătoare celor 41 de judeţe şi al Municipiului Bucureşti. În legislativul 2004-2008 Senatul are un număr de 137 de membri iar Camera Deputaţilor are 332 de membri. Diferenţa numărului de membri se datorează normei de reprezentare diferite de la o Cameră la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori.
Sistemul electoral este unul proporţional (membrii se aleg din toate partidele care au depăşit pragul electoral de 5% din totalul sufragiilor exprimate în baza unui algoritm). Alegerile se ţin o dată la patru ani, şi sunt făcute printr-un sistem de reprezentare proporţională cu vot pe listă. Ultimele alegeri au avut loc în 28 noiembrie 2004. În Camera Deputaţilor mai sunt primiţi şi câte un reprezentant al fiecărei minorităţi naţionale.
[modifică] Istoric
Regulamentul Organic adoptat în 1831 în Ţara Românească şi un an mai târziu în Moldova a reprezentat fundamentul instituţiei parlamentare în Principatele Române. Convenţia de la Paris din 19 august 1858[1] a modificat şi lărgit principiul de reprezentare naţională şi a introdus Corpul Ponderator, redenumit ulterior Senat ca cea de a doua cameră. Constituţia din 1866 a definit funcţionarea Parlamentului în concordanţă cu modul de organizare şi funcţionare a parlamentelor Europei Occidentale din acea vreme. Declaraţia de independenţă a României din 9 mai 1877 şi actele de unire de la sfârşitul Primului război mondial au fost printre cele mai importante documente adoptate de Parlament în istoria României moderne.
Din februarie 1938, odată cu instaurarea monarhiei regale a lui Carol al II-lea şi în 1940 după instaurarea dictaturii militare, rolul pralamentului a fost diminuat, el fiind lipsit de principalele sale atribuţii. În perioada comunistă, prin Constituţia din 1948, parlamentul a fost reorganizat, ca o adunare unicamerală, Marea Adunare Naţională, organism formal, subordonat total puterii comuniste.
După Revoluţia din Decembrie 1989, prin Constituţia din 1991 rolul Parlamentului a fost restabilit, ca organism de bază al regimului democratit pluripartit.
