Mehmed al II-lea Fatih
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mehmed al II-lea Fatih (الفاتح), (Cuceritorul sau Mahomed al II-lea) (n. 30 martie 1432 — d. 3 mai 1481), cel de-al treilea fiu al sultanului Murad al II-lea a ajuns sultan la vârsta de 19 ani, a fost sultan al Imperiului Otoman între 1444 şi 1446, şi între 1451 şi 1481. A fost unul dintre cei mai cuceritori sultani din istoria Imperiului Otoman. În anul 1453, având 21 de ani cucereşte Constantinopolul, iar ultimul împărat bizantin, Constantin al XI-lea cade eroic în luptă. De atunci, Constantinopolul a fost numit Istanbul, devenit ulterior capitala Imperiului. În timpul domniei lui Mehmed, turcii cuceresc Serbia, Grecia, Bosnia şi Răsăritul Asiei Mici. Pentru mariile succese, el a fost numit Fatih (Cuceritorul). Deşi a avut puţine înfrângeri din partea ţărilor române (Iancu de Hunedoara în Bătălia de la Belgrad, 1456, Vlad Ţepeş în 1462 şi Ştefan cel Mare în 1476), mulţi istorici îl consideră pe Mehmed al II-lea drept adevăratul întemeietor al Imperiului Otoman.
 |
|
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Apasă omolog pentru extindere/ascundere
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
