Listă a celor mai scumpe picturi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Această pagină este o listă a celor mai ridicate preţuri plătite vreodată pentru o pictură. Preţurile sunt ordonate în valoare absolută, în dolari, dar alături se găseşte şi o estimare a valorii de atunci convertită într-o valoare "teoretică" de astăzi.
Picturile foarte valoroase, dacă se vând, sunt de obicei vândute la licitaţie.
Majoritatea celor mai celebre şi, deci, mai valoroase picturi sunt în posesia muzeelor, care se "încumetă" a le vinde extrem de rar, din moment ce sunt în posesia lor. Nefiind de vânzare, aceste picturi sunt, de fapt, extrem de valoroase, sau, la partea opusă a spectrului, se pot considera că sunt lipsite de un preţ comercial.
Unele dintre ele sunt atât de valoroase încât dacă ar fi (ipotetic, desigur) de vânzare, ele s-ar putea vinde la preţuri considerabil mai ridicate decât oricare din picturile aflate în lista de mai jos. Spre exemplu, doar comparând valoarea asigurării unor picturi, putem avea o bună estimare a ceea ce s-ar putea numi "preţ de vânzare" al unei asemenea picturi.
Cartea sau almanahul recordurilor, The Guinness Book of Records menţionează pictura lui Leonardo da Vinci, Mona Lisa ca fiind pictura care a fost asigurată la cel mai mare valoare monetară în istorie. A fost asigurată în 14 decembrie 1962 pentru suma record de 100 de milioane de dolari americani înaintea unui tur de câteva luni în Statele Unite ale Americii al unor picturi europene, printre care se găsea şi Mona Lisa. (Guinness Book of Records ).
Considerând în calcul inflaţia, precum şi alte considerente financiare, valoarea monetară de azi ar fi echivalentul a aproximativ 626.821.192 dolari americani în 2004. Această sumă a fost calculată de un calculator ce corectează inflaţia, a cărui conexiune externă este Calculator al inflaţiei.
Muzeul Louvre preferă, în schimb, să cheltuiască banii care i-ar plăti asigurării pe securitate.
[modifică] Listă celor mai ridicate preţuri plătite vreodată la licitaţie
- Garçon à la pipe (Băiat cu pipă) de Pablo Picasso
- Portrait of Dr. Gachet (Portretul doctorului Gachet) de Vincent van Gogh
- Bal au moulin de la Galette, Montmartre (Bal la moara de la Galette, Montmartre) de Pierre-Auguste Renoir
- Irises (Irişi) de Vincent van Gogh
- Vândută cu $49 milioane în 11 noembrie, 1987, la Sotheby's, New York (valoare actuală estimativă: $78.402.796).
- Massacre of the Innocents (Masacrul inocenţilor) de Peter Paul Rubens
- Les Noces de Pierrette (Nunţile lui Pierrette) de Pablo Picasso
- Vândută cu $49 milioane în 30 noiembrie, 1989 (valoare actuală estimativă: $72,697,766.77)
- Portrait de l'artiste sans barbe (Portret al artistului fără barbă) de Vincent van Gogh
- Vândută cu $65 milioane în 19 noiembrie, 1998, la Christie's, New York (valoare actuală estimativă: $71.691.040).
- Rideau, Cruchon et Compotier de Paul Cézanne
- Femme aux Bras Croisés de Pablo Picasso
- Vândută cu $50 milioane în 8 noiembrie, 2000 la Christie's, New York (valoare actuală estimativă: $52.851.507).
[modifică] Note
- Cifrele nu sunt ajustate la actualele rate de schimb, ele reprezintă ratele de schimb ale momentului efectuării trazacţiei.
- Preţul plătit la un moment dat nu este neapărat un indicator corect al frumuseţii picturii, semnificaţiei sale culturale sau a popularităţii acesteia. Un preţ sensibil mai ridicat la vânzare decât ar fi fost "normal" poate fi rezultatul întâlnirii a doi sau mai mulţi colecţionari de artă dispuşi să plătească un preţ mai ridicat.
- † - Miliardarul japonez Ryoei Saito a cumpărat atât Portrait of Dr. Gachet (van Gogh) şi Bal au Moulin de la Galette (Renoir) în 1990. Cândva, mai târziu, Saito a ameninţat public că va avea pictura lui van Gogh incinerată împreună cu el la moartea sa. La timpul respectiv, Ryoei Saito, care era în vârstă de 75 de ani, fiind preşedintele onorific al Daishowa Paper Manufacturing Co., a declarat: "Ceea ce am vrut cu adevărat să spun a fost dorinţa mea de a păstra pictura pentru întotdeauna." Conform explicaţiilor oferite de apropiaţii omului de afaceri japonezcei din jurul său, Saito ar fi folosit o figură de stil vrând a semnifica afecţiuneasa neobişniut de intensă pentru acea pictură. Ulterior, Saito ar fi declarat că va considera ideea donării picturii guvernului japonez sau unui muzeu. Ca o notă ironică ce ar urma să încheie această poveste este ştirea recentă că Christie's ar fi achiziţionat pictura înapoi pentru o optime decât Saito plătise anterior pentru ea.
