Jeni Acterian
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jeni Acterian, cunoscută în teatru ca Jeni Arnotă, (n. 1916 - d. 1958) a fost o regizoare româncă, de origine armeană, teatrolog şi autoarea unui jurnal intim. Ea este sora scriitorilor Arşavir Acterian şi Haig Acterian.
Cuprins |
[modifică] Note biografice
Jeni Acterian a cunoscut încă din tinereţe pe Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Petre Ţuţea, Petru Comarnescu, Marieta Sadova (sotia lui Haig Acterian), şi pe mulţi alţii din aceeaşi generaţie. A fost bună prietenă cu Marieta Rareş, Clody Bertola, pictoriţa Nuni Dona (nepoata lui Cella Delavrancea), Alice Botez, Rori Nasta (soţia actorului si regizorului Dan Nasta), pictoriţa Lucica Vasiliu etc.
[modifică] Studii
Primii ani de şcoală i-a făcut la Notre Dame de Sion, după care a fost nevoită, din lipsă de bani, să-şi dea examenele în particular. A vrut să se înscrie la Facultatea de Filozofie şi Matematică. A trebuit să renunţe la matematică tot din lipsă de bani.
Jeni Acterian este licenţiată a facultăţii de filozofie (1940). Teza de licenţă şi-a scris-o singură, pe o temă de logică matematică, "Raţionamentul prin recurenţă", care a necesitat studii de matematică pe care le-a aprofundat de una singură la Biblioteca Fundaţiei Carol. I s-a propus să-şi dea doctoratul în Franţa, cu o bursă la Sorbona, însă începerea celui de-al doilea război mondial a împiedicat-o să-şi continue studiile. Rămasă în ţară, lucrează timp de patru ani şi jumătate la C.A.F.A. (Casa de Amortizare şi Finanţare)
[modifică] Regie
S-a înscris în 1947 la secţia de regie a Conservatorului de Artă Dramatică. A fost asistentă de regizor de scenă şi apoi regizor principal la teatrele Odeon, Municipal, Tineretului. A tradus piese de teatru din limbile franceză şi engleză.
La teatrul Municipal, care acum poartă numele de Lucia Sturdza Bulandra, unde a fost asistent de regie, a colaborat cu regizorii Liviu Ciulei şi Marrieta Sadova. Numele său de scenă era Jeni Arnotă.
[modifică] Opera literară
Este autoarea unui jurnal intim, din care au fost publicate selecţiuni la editura Humanitas sub titlul Jurnalul unei fiinţe greu de mulţumit. Cartea a fost publicată postum de fratele său, Arşavir Acterian şi de Doina Uricariu (care semnează postfaţa cărţii). Notaţiile încep în 1932, cînd tînăra avea doar 16 ani şi durează pînă în anul 1947. Originalul, scris parţial în limba franceză, se găseşte într-un fond Jeni Acterian la Arhiva Naţională a României. Publicarea acestui jurnal intim, editor fiindu-i chiar fratele său Arşavir Acterian, a provocat o vie emoţie în rîndul cititorilor şi criticilor literari, fiind considerat unul dintre cele mai reuşite jurnale intime din literatura română interbelică.
"Jurnalul unei fiinţe greu de mulţumit oglindeşte drama unei generaţii pe plan filozofic, mai puţin politic, nu însă fără ecouri şi răsfrîngeri tragice ale unei Istorii necruţătoare." (Arşavir Acterian)
[modifică] Bibliografie
Jeni Acterian, Jurnalul unei fiinţe greu de mulţumit, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991
Arşavir Acterian, "Privilegiaţi şi năpăstuiţi", Institutul European, Iaşi, 1992
[modifică] Legături externe
- Despre cartea lui Jeni Acterian la web site-ul editurii Humanitas