Ivan Bunin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Ivan Bunin

Ivan Alekseievici Bunin (Иван Алексеевич Бунин) (n. 22 octombrie (stil vechi 10 octombrie), 1870 – d. 8 noiembrie, 1953) a fost primul scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1933.

Cuprins

1 Motivaţia Juriului Nobel
2 Date biografice
3 Bibliografie
- 3.1 Versuri
- 3.2 Proză
4 Legături eterne

[modifică] Motivaţia Juriului Nobel

"pentru artisticitatea viguroasă, prin care a dezvoltat tradiţiile prozei ruse clasice"

[modifică] Date biografice

S-a născut la Voronej, la 10(22) octombrie 1870, într-o veche familie de nobili scăpătaţi. Copilăria şi-a petrecut-o pe domeniul familial, în gubernia Orlovsk, într-o "mare de grâne, iarbă şi flori", "în cea mai adâncă linişte a câmpiei". În anul 1881 a fost înscris lagimnaziu, dar, fără a termina cele patru clase, a continuat instruirea sub îndrumarea fratelui său mai mare. Sărăcia, care a atins şi conacul, l-a obligat să parăsească în anul 1889 cuibul familial. A lucrat în calitate de corector, statistician, bibliotecar, la diferite ziare. În anul 1891 i-a apărut prima culegere de versuri, marcată de o peisagistică lirică subtilă. A continuat şi după aceea să cânte frumuseţile naturii, cu simţul rafinat al omului format la ţară. Obţine "Premiul Puşkin" pentru culegerea "Cad frunzele" (1901) - exemplu de perfecţionare a formei poetice clasice, proprie marilor maeştri din secolul al XIX-lea. Publică şi nuvele timpurii, despre satul sărăcit şi conacele decăzute. Face cunoştinţă cu Gorki care îl susţine în încercarea de a colabora cu Editura "Znanie". În povestirile lui se accentuează problematica socială.