Declaraţia de independenţă a Statelor Unite ale Americii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Unul sau mai mulţi wikipedişti lucrează în acest moment la extinderea acestui articol.

Din această cauză este posibil să existe deficienţe în formatare sau conţinut. Vă rugăm să nu faceţi modificări în timp ce este afişat acest anunţ. În schimb puteţi face sugestii în pagina de discuţii a articolului.

Dacă vedeţi în istoricul articolului că a trecut mai mult de o săptămână de la ultima editare, puteţi şterge acest anunţ şi modifica articolul.

U.S. Declaration of Independence

Declaraţia de independenţă a Statelor Unite ale Americii (în engleză, conform originalului, [The] Declaration of Independence) este un document prin care cele treisprezece colonii (în engleză, [the] Thirteen Colonies) ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat independente de Regatul Unit al Marii Britanii explicând totodată clar motivul pentru care au făcut-o.

Documentul a fost ratificat de Congresul Continental în ziua de 4 iulie 1776. Originalul semnat olograf de delegaţii Congress-ului se găseşte expus permanent în clădirea Arhivelor Naţionale (National Archives) din capitala Statelor Unite, Washington, D.C..

[modifică] Istorie

[modifică] Istoria conflictului Marea Britanie - Cele treisprezece colonii americane

Thomas Jefferson este autorul primei schiţe a Declaraţiei de independenţă, făcând apoi corecţiile şi schimbările cerute cu ajutorul lui Benjamin Franklin, John Adams şi mai apoi cu întregul Congres Continental.

De-a lungul decadelor 1750 şi 1760, relaţiile dintre Regatul Marii Britanii şi cele treisprezece din coloniile sale în America de Nord au devenit din ce în ce mai tensionate, până când, în ziua de 19 aprilie 1775, precedând cu peste un an Declaraţia de independenţă, războiul a izbucnit cu adevărat prin confruntarea militară cunoscută sub numele de Bătăliile de la Lexington şi Concord (conform, Battles of Lexington and Concord).

Aceste bătalii, care au fost de fapt conflicte armate multiple la diferite scale, s-au desfăşurat în aceeaşi zi, de 19 aprilie, în apropiere de Boston, cuprinzând o suprafaţă delimitată de localităţile Lexington, Concord, Lincoln, Menotomy (Arlington) şi Cambridge, toate din acelaşi comitat, Middlesex County, Province of Massachusetts Bay. Aceste confruntări militare, ale căror efective participante de ambele părţi au putut fi doar estimate, au produs următoarele victime exact numărate: 73 de morţi, 26 de dispăruţi şi 174 de răniţi de partea britanică, respectiv 50 de morţi, 5 dispăruţi şi 39 de răniţi de partea americană. Simultan, aceste bătălii multiple sunt considerate de către toţi istoricii ca fiind începerea efectivă a Războiului Revoluţionar American (1775 - 1783).

Deşi iniţial fusese prea puţină dorinţă de independenţă de partea americană şi mult mai mult o puternică convingere că "jugul colonial" va fi "îmbunătăţit," dacă americanii vor arăta că sunt gata să lupte pe viaţă şi pe moarte, totuşi ş„text”în doar câteva luni, se va manifesta o creşterea exponenţială a dorinţei de a scăpa pentru întotdeauna de "tutela" Marii Britanii şi, în acelaşi timp, o puternică manifestare a sentimentului de patriotism naţional.

Cel puţin două documente pot fi menţionate aici de a fi contribuit decisiv la transformarea unor colonii de agricultori, meşteşugari şi comercianţi, care au avut prea puţine legături puternice între ele, într-o viitoare naţiune, având o clară conştiinţă colectivă şi o dorinţă intensă de a fi independentă.

Primul este actul britanic puternic restrictiv, perceput de colonişti ca un act de opresiune, cunoscut sub numele de Intolerable Acts şi care aproape a sugrumat auto-guvernarea coloniilor americane ale Angliei. Cel de-al doilea este minunatul pamflet a lui Thomas Paine, intitulat Common Sense, publicat în ziua de 10 ianuarie 1776, care a avut un puternic rol de galvanizare a minţilor, sufletelor şi mândriei coloniştilor, dându-le tuturora impulsul esenţial de a trece de la cântărirea pragmatică a şanselor şi a avantajelor şi/sau dezavantajelor la radicala atitudine exprimată hiper-sintetic de Patrick Henry, "Give me Liberty or give me Death", "Daţi-mi Libertate(a) sau daţi-mi Moarte(a)".

[modifică] Legături externe (toate în limba engleză)

Web site official

Declaration of Independence at the National Archives

Text

eBook gratuit al The Declaration of Independence la Proiectul Gutenberg

Informaţii suplimentare

"The Stylistic Artistry of the Declaration of Independence" "Stilistica artistică a Declaraţiei de Independenţă" de Stephen E. Lucas - o examinare exhausivă a documentului.
Independence Hall Association: The Declaration of Independence cu imagini, prezentarea lui Jefferson, biografiile semnatarilor, informaţii suplimentare extensive.
Library of Congress: Declaraţia de Independenţă şi surse suplimentare
PBS/NOVA: Conservarea şi istoria "Declaraţiei"
ERIC Digest: "Teaching the Declaration of Independence" "Predarea Declaraţiei de Independenţă"
National Geographic News: "U.S. Independence Celebrated on the Wrong Day?" (July 2, 2004) "Este Declaraţia de Independenţă celebrată într-o zi greşită?"
"Declaration of Independence" din cartea Thrilling Incidents in American History
Colonial Hall: A line by line historical analysis of the grievances - O analiză rând cu rând a documentului.