Bey
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bey este un cuvânt turcesc cu semnificaţia "căpetenie", în general aplicat liderilor de grupuri tribale. În numeroase surse istorice, numeroşi lideri turci sau persani sunt numiţi bey sau beg, având aceeaşi semnificaţie. Regiunile sau provinciile guvernate sau administrate de bey se numeau beylik, în traducere aproximativă "emirat" sau "principalitate" în primul caz, "provincie" sau "guvernorat" în al doilea. Astăzi cuvântul este folosit ca titlu social pentru bărbaţi (cu sensul expresiei "domnul").