Beton
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol trebuie pus în formatul standard conform manualului de stil.Eticheta aceasta trebuie ştearsă la încheierea standardizării. Articolul a fost etichetat în luna octombrie 2006.
Betonul ( din fr. béton)este un amestec de pietriş, nisip, ciment (sau asfalt, var hidraulic etc.) şi apă, care se transformă prin uscare într-o masă foarte rezistentă şi care se foloseşte în construcţii.
Cuprins |
[modifică] Despre beton
Betoanele sunt produse artificiale cu aspect de conglomerat care se obţin în urma întăririi unor amestecuri bine omogenizate de liant,apă şi agregate.Amestecul de liant şi apă formează o pastă care,în urma unor procese fizico-chimice,se întăreşte transformându-se într-o substanţă solidă care leagă între ele granulele de agregat,dând astfel caracterul de monolit al betonului.
În industria construcţiilor,betonul,şi în special cel armat şi precomprimat,reprezintă principalul material de construcţii,folosit la structuri,datorită avantajelor pe care le are:durabilitate;executarea elementelor de contrucţii sub orice formă;rezistenţă la foc;caracterul monolit şi masivitatea constructiilor;costul redus,s.a.
Acest lucru face ca betoanele să fie materiale foarte variate în ce privesc proprietăţile lor tehnice,modul de fabricare şi punere în lucru,etc. În funcţie de modul de armare se clasifică în: beton cu armatura flexibilă;beton cu armatura rigidă;beton precomprimat.
[modifică] Prepararea betonului
Realizarea unui sortiment de beton presupune un proces de fabricare stabilit pe baza unor reţete,la care se respectă cu fidelitate caracteristicile materialelor constitutive:liantul,apa,agregatul şi alte adaosuri-în vederea obţinerii calităţilor proiectate. Odată compoziţia stabilită,urmează dozarea materialelor şi apoi prepararea betonului.Prepararea betonului se poate efectua manual sau mecanic.Prepararea manuală se face la lucrări de mică importanţă prin amestecarea nisipului cu cimentul şi cu pietrişul.După ce s-a obţinut un amestec omogen,se introduce treptat apa până rezultă un beton de consistenţa dorită.Prepararea mecanică a betonului se face cu ajutorul betonierelor.
[modifică] Transportul betonului
Pentru transportul betonului proaspăt de la locul de preparare la locul de punere în opera trebuie îndeplinite anumite condiţii,cum ar fi:asigurarea omogenităţii betonului,evitarea începutului de priză a cimentului,etc.Transportul de la staţiile de preparare la şantier se poate face cu autobasculante,autobetonieră.La şantier se transportă cu roaba,tomberon,vagonet,iar pe verticală cu o macara în bene,sau pompe de beton.
[modifică] Punerea în operă a betonului
Constă în turnarea şi apoi compactarea betonului. În condiţii obişnuite,betonul se toarnă în cofraje:injectarea betonului se face sub presiune;turnarea sub apă necesită o incintă. Turnarea betonului trebuie să se facă,pe cât posibil,continuu,fără întreruperi,iar în timpul turnării să nu se producă segregări. Compactarea betonului este o operaţiune foarte importantă,prin care se urmareşte o umplere completă a cofrajelor,o reducere a spaţiilor dintre granule şi eliminarea parţială a aerului. Compactarea se face prin:vibrare cu pervibrator,vacuumare,torectare.
[modifică] Betoane speciale
În afară de betonul greu obişnuit,pentru contrucţiile şi elementele supuse la condiţii deosebite,se utilizează betoane speciale,cum sunt:betoanele cu înaltă performanţă,cele rezistente la temperaturi înalte(refractare),betoanele antiacide,betoanele de protecţie împotriva radiaţiilor,betoanele cu polimeri,cele armate cu fibre,betoane hidrotehnice,betoane pentru drumuri,etc.
[modifică] Betoane uşoare
Betoanele uşoare sunt acelea care au o greutate mai mică de 2000kg/mc,în scopul dobândirii de calităţi termoizolatoare.Compoziţia lor este foarte variată,de la agregate anorganice(minerale),la cele naturale(vegetale) sau artificiale(polimeri);densitatea la gramadă a agregatelor uşoare este mai mică.
Betoanele macroporoase se obţin prin alegerea unei granulozităţi speciale a agregatelor,care pot fi grele-compacte sau uşoare-poroase.Partea fină din agregat se elimină,iar cantitatea de apă şi ciment se dozează astfel încât fiecare granulă să fie învelită cu o peliculă fină de ciment,fară ca golurile dintre granule să fie umplute.
Betoanele celulare se obţin prin provocarea unor reacţii chimice urmate de o degajare de gaz în pasta de ciment ori într-un mortar de ciment sau var cu agregat fin(gazbeton),betoane cu spumă(spumbeton).Conductivitatea termică a betoanelor celulare în stare uscată este mică,urmare a structurii lor microporoase omogene.O mare influenţă asupra conductivităţii termice o are umiditatea.Sub influenţa umiditaţii conductivitatea termică creşte rapid. Rezistenţa la compresiune este desigur redusă,astfel că structurile cu betoane celulare sunt mixte. Betoanele celulare se utilizează pentru executarea de blocuri pentru zidării,fâşii,plăci şi panouri pentru pereţi,elemente armate sub forma de făşii pentru acoperiş,elemente termoizolatoare pentru placarea pereţilor şi destinaţii speciale(camere frigorifice),structuri termoizolatoare,etc.
[modifică] Produse din beton
Produsele din beton simplu se utilizează tot mai intens,graţie ridicării calităţii prin tehnologia de fabricaţie şi a preţului competitiv.Sortimentele realizate sunt destinate în special pentru pardoseli,borduri,blocuri de zidărie,plăci de placare.
Plăcile din beton pentru pardoseli pot fi:plăci simple(de protecţie în jurul clădirilor sau pentru trotuare),plăci cu dimensiuni mai mari care se armează(pentru platforme,locuri de parcat,terase circulabile) şi plăci mozaicate(inclusiv plinte)utilizate pentru pardoseli interioare sau exterioare.
Pavelele sunt blocuri compacte din beton de mici dimensiuni,care prin alcatuirea lor permit ţeserea.Pavelele au diverse geometrii care se îmbină între ele,iar marginile sunt rezolvate prin borduri.Stratul de suport este,de regulă un material măcinat de carieră,bine tasat.
Bordurile din beton realizează încadrarea trotuarelor,spaţiilor verzi,aleilor sau drumurilor carosabile.Pot avea dimensiuni,forme şi calitaţi diferite în funcţie de domeniul de utilizare.
[modifică] Betonul aparent
Materialele de construcţie moderne,oţelul şi betonul armat,au fost introduse iniţial cu scopul de a rezolva problemele tehnice,şi nu de a crea forme artistice;betonul era îmbrăcat în tencuială,dale de piatră sau placaje ceramice.Odată cu dezvoltarea tehnologiei,betonul devine vizibil;betonul aparent înlocuieşte materialele de finisare costisitoare,timp,etc.Betonul aparent este un beton de calitate,care,după întărire şi decofrare,rămane vizibil aşa cum a rezultat din cofrag,sau cu o prelucrare a feţei văzute.Astfel se obţine o suprafaţă exterioară rezistentă şi mai puţin vulnerabilă la agresiunile exterioare,durabil în timp şi stabil. Suprafeţele betoanelor pot fi:
-lise - turnate în cofraje etanşe din metal sau plastic.
-cu amprente - rezultate din profilul aplicat pe cofrag(se realizează din membrane şi folii de cauciuc sau plastic,lemn)
-cu suprafaţa spălată - astfel ca agregatul să fie pus în evidenţă
-cu suprafaţa sablată cu ajutorul nisipului
-cu suprafeţe prelucrate ulterior cu ajutorul unor instrumente
