Agăş, Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Agăş


[[Imagine:\|80px\|Stemă]]

Judeţ

Bacău

Atestare

Primar

Marian Toma Spoialǎ, , din [[|]]

Suprafaţă

21040 km²

Populaţie ([[|]])

6800

Densitate

loc./km²

Amplasare

Sate

Agăş, Cotumba, Sulţa, Coşnea, Beleghet, Diaconeşti, Preluci, Goiasa

Cod poştal

{{{cod-poştal}}}

Sit web

ro [ ]

{{{note}}}

Agăş este o localitate aflată pe valea Trotuşului judeţul Bacău, Moldova, România.

Cuprins

1 I.Date generale
2 II.Localizare
3 III.Condiţii geografice, geologice si climaterice
4 IV.Situaţia demografica
5 V.Resurse de munca, ocuparea si şomajul
6 VI.Infrastructură
7 VII.Istoricul comunei Agăş
8 Bibliografie

[modifică] I.Date generale

1.Suprafaţă totală 21039,55 ha din care:

-suprafaţă agricolă 8535,8 ha (arabil 240 ha, păşuni 4629.19 ha, făneţe 3666.6 ha);

-suprafaţă neagricolă 12503,75 ha ( păduri 11898.61 ha, ape şi stuf 120,6 ha, drumuri 253,8 ha, construcţii 181,65 ha, neproductiv 49,63 ha);

2.Satele componente

Comuna Agăş are un numar de 8 sate componente : Agăş, Cotumba, Beleghet, Diaconeşti, Preluci, Goioasa, Coşnea si Sulţa.

[modifică] II.Localizare

Comuna Agăş este situată în partea de vest a judeţului Bacău în zona de munte pe Valea Trotuşului, aşezată pe cursul superior al acestuia, intre munţii Ciucului si munţii Tarcăului, la o distanţa de 80 km faţă de municipiul Bacău. Comuna Agăş face parte din zona de dezvoltare Nord-Est. Oraşele cele mai apropiate sunt : Comăneşti la 20km, Oneşti la 55km si Miercurea Ciuc la 65 km.

Comuna Agăş este situată la altitudinea de 560 m aceasta variaza dupa cum urmeaza : Simbrea 575m, Preluci 540m, Goioasa 542m,Beleghet 540m, Diaconeşti 522m, Sulţa 630m, Coşnea 745m.

[modifică] III.Condiţii geografice, geologice si climaterice

Majoritatea suprafeţelor sunt deluroase, acoperite cu păduri in proporţie de peste 50% iar diferenţa este reprezentată de pajisti naturale, numai o mica parte este suprafaţă plana, care se preteaza la culturi agricole.

Munţii Ciucului, aşezaţi pe partea dreapta a raului Trotuş, pe teritoriul comunei Agăş, sunt străbatuţi de mai multe culmi dintre care cele mai importante sunt : Cărunta 1516m, Felţuian 863m, Felţuienaş 1233m, Grohotiş 785m, Cristeş 1385m. Munţii Tarcăului sunt situaţi pe partea stangă a raului Trotuş si sunt formaţi din culmi ca Muncel 1233m, Agăş 700m, Dracoiu 700m. Atat munţii Ciucului cat si Tarcăului sunt formaţi in special din gresie de Tarcău şi prundişuri. Calitatea solurilor este slaba. In zona predomina podzolurile acide. In această zonă nu s-au efectuat studii pedologice si agrochimice.

Temperatura medie este cuprinsă intre 4-6 grade C. Temperaturile extreme inregistrate in aceasta zona, variază intre 38 de grade in luna iulie, iar in timpul iernii, temperatura poate cobari pana la -27 grade C. S-au inregistrat inundaţii in anul 2005, la inceputul lunii august, cand paraul Agăş a ieşit din matca si a inundat o parte a satului Agăş ajungand in şosea unde au fost inundate curţile locuitorilor pe o distanta de aprox 2km. In anul 1991 au fost inundaţii in satele Goioasa si Sulţa, provocate de paraiele Grohotiş si Sulţa.

[modifică] IV.Situaţia demografica

Numarul total de locuitori ai comunei Agăş : 6800

[modifică] V.Resurse de munca, ocuparea si şomajul

In comuna Agăş lucrează aproximativ 400 de persoane in exploatarea si prelucrarea lemnului, din care 200 angajaţi la fostul UFET, iar diferenţa la gaterele particulare din comună majoritatea ca sezonieri.In momentul de faţă sunt aproximativ 200 de şomeri, din care cu alocaţie de sprijin 103 persoane.In comerţ lucrează aproximativ 80 de persoane, atat la societaţi comerciale cat si la Af-uri.

[modifică] VI.Infrastructură

1. Transporturi

Comuna Agăş este strabatuta de DN 12 pe o distanţă de 15km.Problema cea mai stringenta o constituie drumul comunal Agăş-Coşnea, pe o lungime de 25 km, care este foarte greu de intreţinut, iar posibilitatile financiare ale comunei sunt limitate.Cel mai apropiat aeroport este la Bacău la o distanţă de 84km.

2. Telecomunicaţii

In comună exista linii telefonice modernizate, respectiv, Alcatel si 2 Oficii poştale in Agăş si Goioasa.

3. Infrastructura tehnică a localităţii

Comuna Agăş detine 66 de apartamente care au reţea de alimentare cu apă pe o lungime de 4km. Aceasta reţea este improprie deoarece captarea apei s-a facut din Paraul Agăş fara să existe o staţie de filtrare si tratare a apei. Primaria a intocmit un raport pentru refacerea aducţiunii de apă si instalarea unei staţii de filtrare şi tratare a apei, dar din lipsa de fonduri acest proiect nu a fost finalizat. Intreaga comună este electrificata. Nu exista retea de distribuţie a energiei termice.

[modifică] VII.Istoricul comunei Agăş

Iniţial, comuna Agăş a fost sat component al comunei Brusturoasa, devenind comună de sine statatoare in anul 1893.Actuala comună Agăş cuprinde şi fosta comună Goiasa care a fost infiinţată in 1923 si alipită comunei Agăş in 1968 dupa noua imparţire administrativ-teritoriala.Tot in anul 1968 a fost alipit si satul Coşnea care a aparţinut comunei Frumoasa, judetul Harghita.

Cea mai veche consemnare din aceasta zonă s-a facut in anul 1757, martie 25, despre Schitul Cotumba, cand stareţul mănăstirii Pahomie a scris zapisul de mana pentru vanzarea a 55 de prajini, curatură de arat. Prin cartea de danie din 20 iulie 1770 prin care Andrei si Toader Neculai dau schitului Cotumba partea lor din mosia Surdu (actualmente satul Hangăneşti, comuna Brusturoasa).

In 1783, s-a intocmit un zapis prin care Lazar Sabău, cu sotia sa, Măriuţa, daruiesc schitului Cotumba 30 de prajini de arat la Gura Leorzii si o falcie de loc de fan la Gura Sugurei. In 1777, mai 24, prin porunca boierilor Divanului Moldovei către Sandu, spătar de Comăneşti, se cere sa se faca hotarele moşiei Cotumba.

De-a lungul timpului ţăranii din zona au participat la tot felul de acţiuni comune. Răscoala din 1907 a avut un larg răsunet in satele din valea Trotuşului, sute de ţărani ridicandu-se la lupta impotriva arendasilor de aici. Intre 15-23 martie 1907, centrul mişcărilor ţăraneşti s-a deplasat spre valea Trotuşului, semnalandu-se răscoale la Comăneşti, Agăş, Brusturoasa, Dărmăneşti, autoritaţile deplasand aici 400 de infanterişti si 2 baterii de artilerie, avănd in frunte pe insuşi prefectul judeţului (publicat in "Dimineaţa" 17-21 martie 1907).

Ṭăranii din aceasta zona au participat la luptele din cele doua razboie mondiale. Mărturie acestui lucru, stau monumentele ridicate la Cuchiniş, Brusturoasa, monument ridicat in cinstea celor căzuţi in primul razboi mondial. In imediata apropiere a Cetăţii de graniţă, contruită de Ghe. Rakoczi II, intre localităţile Ghimeş si Palanca se află mormantul lui Emil Rebreanu, eroul principal din romanul Padurea Spanzuraţilor. La biserica Agăş se afla un monument ridicat in cinstea eroilor cazuţi in al doilea razboi mondial. Cetăţenii din zona au luptat impotriva armatei austro-ungare, pentru apărarea libertaţii si intregirii neamului.