Reportaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Reportajul este o specie publicistică, care în baza unor date, culese la faţa locului, informează opinia publică asupra problemelor de interes general sau ocazional constatate, cât mai real şi nepărtinitor.

El, reportajul poate fi de informaţie sau de creaţie, fiind legate de o anumită tematică sau pur şi simplu fiind unul compoziţional. De asemeni după stilul de prezentare sunt reportaje satirice, explozive, de relatare implicată, etc.

Reportajul, iniţial specie tipic jurnalistică, a fost preluat şi de literatură, de cinematografie şi de televiziune.

Cultivarea reportajului prin literatură se face prin reviste de specialitate, dar nu numai, promovând un tip de reportaj numit "de creaţie" şi care se deosebeşte de cel strict jurnalistic prin două elemente: viziunea artistică şi mesajul estetic.

In genurile de reportaj literar, compoziţia de o factură suprarealistă, care îmbină satiricul şi absurdul se bucură de un succes generalizat. Uneori reportajul se combină cu romanul şi creează o specie nouă, romanul reportaj.

Cel mai cunoscut autor de reportaje literare român, care poate fi numit chiar părintele reportajului literar românesc, este poetul şi publicistul Geo Bogza.

Cinematografia (la începuturi) şi apoi televiziunea realizează filme de scurt metraj pe care le prezintă publicului spectator sau telespectator sub forma de jurnale de actualităţi, realizând astfel un nou tip de reportaj, reportajul filmat.

Jurnalele de actualităţi din cinematografie au dispărut în timp deoarece faptul cotidian, mai bine zis actualitatea imediată nu mai prezenta mare interes după, uneori şi câteva ore. Televiziunea prin spontaneitatea ei a preluat acest tip de reportaj, ea fiind capabilă să realizeze chiar transmisiuni directe.

De asemeni, atât cinematografia, cât şi televiziunea, pot să realizeaze filme documentare, în mare parte reconstituiri cât mai reale a unor fapte petrecute, care într-un fel sau altul a influienţat opinia publică la un moment dat.

Veridicitatea reportajului este creată prin: relatarea secvenţială a evenimentului narativ, inserarea elementelor portretistice de-a lungul relatării, prin introducerea detaliilor, camuflarea impresiilor subiective în scurte relatări, prezentarea faptului ca real. Considerată ca fiind o specie jurnalistică, complexă, reportajul îmbină cele trei moduri de expunere (descrierea, naraţiunea si dialogul), creând impresia unei reconstituiri în amănunte existenţiale decisive.

Reportajul aduce în prim plan evenimentul trăit în punctul lui maxim de tensiune şi reconstituit dintr-un unghi de vedere care permite cititorului, spectatorului de film cinematografic sau telespectatorului, să descopere şi să observe faptele cele mai însemnate.