Proclamaţia din octombrie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Proclamaţia din octombrie (în limba rusă Октябрьский Манифест sau Манифест 17 октября) a fost emis pe 30 octombrie (stil nou) /17 octombrie (stil vechi) 1905 de către ţarul Nicolae al II-lea sub influenţa contelui Serghei Witte, ca răspuns la revoluţia din 1905. Numele oficial al documentului este Proclamaţia despre îmbunătăţirea ordinei statului (Манифест об усовершенствовании государственного порядка). Proclamaţia era răspunsul la revoltele din Imperiul Rus şi promitea acordarea de libertăţi civile pentru poporul rus, inclusiv: inviolabilitatea persoanei, libertatea religie, libertatea cuvântului, libertatea de asociere şi libertatea de asociere, o largă participare la alegerile pentru Dumă, introducerea votului universal şi emiterea unui decret care să asigure că nici o lege nu va fi aplicată dacă nu va avea aprobarea Dumei de Stat.

Proclamaţia a fost precursor al primei Constituţii din întreaga istorie a ţării.

În realitate, Proclamaţia (ca şi Constituţia de fapt) nu a dus la creşterea semnificativă a libertăţilor sau a reprezentării guvernamentale pentru ruşii de rând. Ţarul a continuat să-şi exercite dreptul de veto împotriva hotărârilor Dumei, pe care a dizolvat-o şi reformat-o de câteva ori.

[modifică] Opoziţia

Opoziţia antiţaristă era divizată de Proclamaţia din octombrie. Unii dintre ei au fost liniştiţi de ideea de a câştiga libertatea cuvântului şi un guvern cu adevărat reprezentativ. Alţii însă, au constatat că ţarul a făcut de fapt concesii foarte mici. Duma era doar umbra unui parlament democratic, atâta vreme cât nu putea aproba o lege fără consimţământul ţarului, iar libertatea cuvântului era foarte mult limitată.