Bali
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bali este o insulă mică din Indonezia, între insulele Java Sumatra şi Lombok (8°25′23″S, 115°14′55), este una dintre cele mai mari atracţii turistice din lume. Are capitala la Dempasar.
Cuprins |
[modifică] Istoria
Se ştie că Bali a fost populată încă din vremurile preistorice, dar dovada reală este dată de cele mai vechi unelte din piatră sau vasele din ceramică de la Cekik, datând de 3000 de ani. S-au mai găsit şi alte piese indicând epoca bronzului în Bali şi datând din anul 300 Î.Ch. Bali a trecut printr-o perioadă în care indienii au adus religia hindusă, dar o istorie scrisă despre această perioadă apare doar în secolul al IX-lea, sub forma unor inscripţii Brahmi în piatră.
Între anii 1019 şi 1042, regele Airlangga în vârstă de 16 ani a moştenit tronul unchiului său şi a condus Java timp de 23 de ani, devenind unul dintre cei mai renumiţi regi ai Javei. După ce a devenit rege, mama sa s-a recăsătorit în Bali şi astfel Airlangga a devenit rege şi în această insulă, aceste legături între cele două insule, Java şi Bali, sunt pietrele memoriale găsite pe vulcanul Kawi, lângă Tampaksiring.
După moartea regelui Airlangga, Bali şi-a recăpătat semi-independenţa. Două secole mai târziu, Kertanagara a devenit rege al dinastiei Singasari şi a cucerit insula Bali în 1284, dar domnia lui a durat opt ani, până la asasinarea sa, iar regatul a căzut. Fiul său a intemeiat renumita dinastie Majapahit, iar Bali şi-a recuperat autonomia proprie, sub conducerea dinastiei Pejeng, înflorind până în 1343 cand a fost din nou cucerită de către dinastia Majapahit, pe vremea aceea condusă de legendarul general Gajah Mada. Regele dinastiei Pejeng, Dalem Bedaulu, a fost înfrânt, iar Bali a revenit sub influenţa javaneză.
La sfârşitul secolului al XIV-lea Bali şi-a mutat capitala la Gelge, actuala Klungkung, timp de două secole, timp în care fost şi capitala unde regele Dewa Agung, (rege al insulei Bali), a avut resedinţa. Între timp, islamul a început să se răspândească în Java, iar dinastia Majapahit a căzut, dispersându-se în mai multe sultanate. Multe figuri de seamă ale societăţii javaneze s-au refugiat în Bali, printre care şi preotul Niratha, care şi-a adus aportul la religia din Bali.
Dinastia Gelgel în Bali, condusă de regele Dalem batur Enggong şi-a extins teritoriile în est până la insula Lombok. Au început să apară actorii, muzicienii şi dansatorii, în aceasta perioadă, insula intrând într-o dezvoltare explozivă în activităţile culturale.
Primii europeni care au păşit în Bali au fost marinarii olandezi în 1597. După ce şi-au petrecut un timp în Bali, Cornelius Houtman, capitanul corabiei, s-a pregătit să plece de pe insulă dar cea mai mare parte a echipajului a refuzat să îl însoţească.
Oricum olandezii aveau să revină în Indonezia mai târziu, dar de data aceasta cu scopul de a o cuceri. Acest lucru s-a întamplat în 1894, când trupele olandeze au debarcat în insula Lombok (pe acea vreme înca sub dinastia Gelgel), şi au promis suport militar rebelilor Sasak care erau împotriva regelui balinez. După lupte sângeroase, balinezii au fost înfrânţi în insula Lombok. De fapt, înainte de a intra în Lombok, în 1846 alte trupe olandeze intră în nordul insulei Bali, cerând un teritoriu provizoriu pentru a-şi putea aşeza trupele militare. Dar după victoria din insula Lombok, trupele din nordul insulei Bali s-au alăturat, iar sudul insulei Bali nu a mai rezitat pentru mult timp.
[modifică] Puputan
În 1906 vapoarele de luptă olandeze au atacat Sanur, au înfrânt rezistenţa balineză şi au ajuns până la 5 km de Dempasar. Pe data de 20 septembrie 1906, cei trei prinţi ai Bandungului (sudul insulei Bali), au realizat că sunt în inferioritate numerică şi înfrangerea este inevitabilă. Capitularea şi exilul ar fi fost pentru rege şi curtea regală, cea mai josnică înfrângere, astfel că aceştia au decis să sfârşească într-o luptă puputan - lupta până la moarte. Întâi au fost incendiate palatele, apoi, îmbrăcaţi în cele mai fine haine regale, purtând toate bijuteriile şi accesoriile şi pumnalele aurite keris, conduşi de rege, familia regală, curtenii, nobilii şi preoţii au ieşit în faţa trupelor olandeze, care bineînteles erau dotate cu arme de foc. Olandezii au implorat familia regală să se predea, astfel evitând un masacru, dar aceştia au păşit în continuare în lupta sinucigaşă. În total, aproape 4000 de nobili şi curteni şi-au găsit moartea în acest puputan. Mai tarziu, olandezii cuceresc Tabanan şi îl iau pe rege prizonier, dar acesta se sinucide, refuzând exilul.
Regatele Karangasem şi Gianyar au capitulat deja olandezilor, dar au fost lăsate să îşi mai păstreze unele puteri, altele au fost cucerite, iar regii acestora au fost exilaţi. În final, regele Klungkung-ului a urmat exemplul regelui din Bandung, iar olandezii au avut de înfruntat din nou un puputan. Acesta a fost ultimul obstacol al olandezilor în cucerirea insulei Bali, aceasta devenind parte a Indiilor Estice Olandeze. Populaţia nu a avut mult de suferit, deoarece conducătorii coloniei au încurajat în continuare aspiraţiile artistice balineze, iar acest tip de conducere a fost mai bine acceptată decat supunerea în faţa unui rege. Colonia olandeză din Bali a fost de scurtă durată, până la venirea japonezilor în cel de-al doilea război mondial.
[modifică] Independenţa
În 17 august 1945 după terminarea războiului, Soekarno a proclamat independenţa indoneziei, şi a încercat să îi convingă pe olandezi că nu au de gând sa îşi recupereze insula. Dar grupurile rebelilor balinezi s-au revoltat, iar pe 20 noiembrie 1946, au început o luptă asemănătoare cu puputan-urile ce avuseseră loc cu o jumatate de secol în urmă, la Marga. Până la urmă, în 1949, olandezii au acceptat independenţa Indoneziei. Aeroportul din Dempasar, Ngurah Rai, a fost numit după liderul forţelor balineze de la Marga.
[modifică] Alte evenimente
- 17 martie 1963 - Erupţia vulcanului Agung a ucis mii de oameni şi a distrus sate întregi. 100 000 de oameni şi-au pierdut casele, şi cea mai mare parte a zonei estice a insulei a fost devastată. Balinezii din acele părţi au fost forţaţi să transmigreze în alte insule ale Indoneziei.
- 12 octombrie 2002 - în Kuta a fost un atentat cu maşină capcană în care au fost ucise 202 persoane, cei mai mulţi fiind turişti străini.
- 1 octombrie 2005 - un alt atentat cu 3 bombe kamikaze în două cafenele din Kuta şi Jimbaran, exploziile au fost la diferenţă de câteva minute, unde au fost ucise 20 de persoane (plus cei trei terorişti).
[modifică] Geografia
Bali este o insula mică, în estul insulei Java, la aprox 8 grade de ecuator, cu o suprafaţă de 5633 km2, distanţa cea mai mare fiind de 140 km în lungime, iar în lăţime de 80 km.
Relieful este muntos, cu vârfuri care ating peste 2000 de metri în cazul lanţului muntos din centrul insulei, unde se află şi vulcanul Agung (3142 m). Din cauza naturii vulcanice, fertilitatea este exceptională, iar irigaţiile naturale provenite din aceşti munţi, sub formă de cascade, ajută la agricultura în special la cultura orezului. Cele mai multe terase de plantaţii de orez sunt în centrul şi sudul insulei. În nord se găsesc mari plantaţii de cafea. Există totuşi şi zone aride în jurul vulcanului Agung, iar peninsula Bukit şi insula Nusa Penida sunt mai puţin cultivate şi populate din cauza lipsei apei.
Bali este înconjurată la nord de Marea Java, iar la sud de Oceanul Indian, la vest de strâmtoarea Bali care face legătura cu insula Java, iar la est, de strâmtoarea Lombok, care face legătura cu insula Lombok.
[modifică] Munţi în Bali (peste 1000 m):
- Sanglang (1004 m), Merbuk (1388 m), Mesehe (1344 m), Musi 51224 m), Patas (1412 m), aceştia fac parte din Parcul National Bali Barat (estul insulei Bali
- Sangiyang (2093 m), Batukau (2276 m), lesong (1860 m), Pohon (2063 m), Catur (2096 m), şi lacul Bratan, în centrul insulei
- Agung (3142 m), Abang (2152 m), Batur (1717 m), Penulisan (1745 m), în sud-est, unde se află şi lacul Batur
Bali este una dintre cele mai mari atracţii din lume, turismul fiind industria de bază a locuitorilor. Insula este înconjurată de recifuri de corali, plaje albe (mai ales în partea sudică) şi plaje cu nisip negru (în nord şi vest).
[modifică] Demografia
În 1995, statisticile arătau o populaţie de 2,9 milioane de locuitori - aproximativ 520 de locuitori pe km2, iar in 2003 o populatie de 3,57 milioane de locuitori. Populatia este formata din indonezieni, dar avand în vedere religia hindusă balineză, din care fac parte 95% din totalul locuitorilor, se poate vorbi de o populaţie balineză, în restul indoneziei islamul fiind majoritar.
[modifică] Religia
Chiar dacă majoritatea populaţiei indoneziene este de religie musulmană, 92% din locuitorii insulei Bali practică Hinduismul balinez- un amestec între hinduismul adus de indieni în urmă cu 2000 de ani, şi unele traditii şi ritualuri locale aduse de Imperiul Majapahit. Peste 90% din populaţie face parte dintr-o castă numită Sutra, care este semnificativă doar în religie şi ritualuri.
Minorităţile religioase o reprezintă islamicii în proporţie de 5,7%, creştinii (1,4%), respectiv budiştii (0,6%).
[modifică] Limba
În Bali, cele mai vorbite limbi sunt limbile balineză şi indoneziană. Fiindcă în Indonezia se vorbesc peste 300 de limbi diferite, limba oficială este Bahasa Indonesia şi se învaţă în scoală, dar cu toate acestea, populaţia mai în vârstă nu vorbeşte decât balineza, complet diferită de limba oficială.
Interesant lucru este ca limba balineza are de fapt 5 forme, fiecare fiind vorbită în funcţie de statutul dintre vorbitori. Azi, se vorbeste în doar trei forme ale limbii:
- limba balineză de "jos" (Ia), care este folosită între vorbitorii de aceeaşi vărstă şi/sau rang, tineri, sau când se vorbeşte cu un interlocutor mai tânar
- limba balineză de "mijloc" sau "politicoasă" (Ipun), şi care se vorbeşte cu superiorii (excluzând religia), cu străinii, sau cu şi despre persoanele mai în vărstă sau cu un rang social mai mare
- limba balineză "înaltă" (Ida), care este folosită doar în religie şi în cazul ritualurilor sau a ceremoniilor religioase, în discursuri religioase
[modifică] Arta şi cultura
Înainte de a fi descoperită de turişti, arta balineză nu era apreciată ca fiind un lucru aparte. Aceştia sculptau sau pictau doar pentru a-şi petrece timpul, sau pentru că ei considerau aceste lucruri ca făcând parte din viaţa de zi cu zi. Dar în zilele noastre acest lucru nu mai este valabil, dovada fiind abundenţa de magazine şi galerii de arta care se găsesc acum în Bali. Existp păreri conform cărora arta balineză întrece prin nivelul de fineţe şi complexitate arta din oricare altă parte a lumii. Mai ales batikul şi ikatul care sunt facute manual în culori vii şi forme unice, sau sculpturile în lemn de tec de la statuete până la porţi mari de temple, arhitectura templelor hinduse sau a statuetelor idolilor veneraţi, piramidele de fructe sau de legume pe care le confeţionează balinezii. Toate aceste lucruri au un mai mare farmec atunci cand sunt insoţite de ritualuri. Specifice sunt ritualurile de înmormântare care sunt făcute cu cel mai mare fast, munca pentru construirea imenselor sarcofage funerare sculptate în lemn şi împodobite cu flori şi care apoi sunt aprinse, fiind impresionantă.
Se mai găsesc şi alte lucruri care sunt semnificative mai mult prin tradiţie si credinţă, ca de exemplu keris, un pumnal cu mare valoare spirituală, şi care se spune că are forţe magice. Confecţionarea lui cere multă atenţie, şi apoi în fiecare an se curăţă şi se îmbălsămează într-un ritual specific.
La fel şi teatrul wayang are o însemnătate spirituală, arătând lupta binelui cu răul. Muzica gamelan în Bali este diferită de cea din celelalte regiuni ale Indoneziei, şi acompaniază teatrele şi dansurile balineze.
Dansurile sunt de foarte multe feluri, dansate în fiecare zi, acesta fiind una dintre cele mai frumoase atracţii, dar specifice sunt acele dansuri în care actorii dansează în stare de transă.
Kecak este cel mai cunoscut dans în Bali, dar mai sunt multe alte dansuri ca Barong şi Rangda, Legong, Baris, Ramayana, Kebyar, Janger, Topeng, Pendet, Sanghyang.
[modifică] Vezi şi
- Atentatele cu bombă din Bali
- Mitologia balineză
- Arta şi cultura Indoneziei
- Indonezia
- Hinduismul balinez
- Erupţia vulcanului Agung
[modifică] Surse:
"Indonesia", editura Lonely Planet, ediţia a 5-a, în limba engleză
