Alexandru C. Cuza
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
A. C. Cuza (Alexandru C. Cuza) -- (* 8 noiembrie 1857, Iaşi - 1947), profesor de economie politică la Universitatea din Iaşi, om politic şi membru titular al Academiei Române din 1936.
Cuprins |
[modifică] Studii
Studiile primare le-a făcut în pensionul unui distins pedagog german, Anton Frey, din Iaşi, (1867 - 1871). Între 1871 şi 1877 îşi face studiile secundare la Dresda, Germania, după care pleacă la Paris, şi studiază la Sorbona, de unde îşi ia bacalaureatul în litere (1878 - 1881). Între 1882 - 1886 urmează facultăţile de drept din Paris, Berlin şi Bruxelles, obţinând doctorate în ştiinţele politice şi economice (1882) şi, respectiv, în drept (1886).
[modifică] În ţară
Întors în ţară, intră în cercul socialist al revistei "Contemporanul" din Iaşi, alături de Constantin Mille şi V. G. Morţun. Intră apoi în cercul societăţii "Junimea", colaborează la revista ei, "Convorbiri literare" şi este ales (1890 - 1891), ca junimist, ajutor de primar al Iaşului.
Colaborează la ziarul junimist "Era nouă" şi în perioada 1892 - 1895 este ales pentru prima data deputat de Iaşi, când susţine naţionalizarea şcolilor. Trece la conservatori, şi este ales iar deputat, dar se retrage pentru a începe o mişcare personală anisemită.
Se uneşte cu A. D. Xenopol şi înfiinţează în 1897, împreună cu acesta "Liga contra alcoolismului" şi publicaţia " Biblioteca Ligii contra alcoolismului".
[modifică] Activitate politică
La 27 ianuarie 1901 ajunge profesor universitar. Se asociază cu Nicolae Iorga şi începe (1906) să colaboreze la ziarul acestuia "Neamul românesc". Împreună cu Iorga înfiinţeaza (în 1910) Partidul Naţionalist Democrat. În 1912 înfiinţează la Iaşi ziarul "Unirea" care aparţinea noului partid.
În 1914 ţine un discurs în parlament în care pledează pentru împroprietărirea generală a ţărănimii şi pentru votul universal.
Dar, se desparte de Iorga şi după mai mult timp înfiinţează împreună cu doctorul N. Pavelescu, Uniunea Naţional Creştină, în 1922, publicând totodată revista "Apărarea Naţională", având svastica drept simbol.
La 4 martie 1923 înfiinţeaza Liga Apărării Naţional Creştine (L.A.N.C.), iar la 14 iulie 1935 fuzionează cu Partidul Naţional Agrar, al lui Octavian Goga, formând Partidul Naţional Creştin.
[modifică] Funcţii deţinute
- A fost decan al facultatii de drept (1919),
- A deţinut funcţia de ministru de stat (28 decembrie 1937 - 10 februarie 1938).
- În 1939 a devenit membru al Consiliului de Coroană.
