Toma de Aquino
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Filozofi occidentali Filozofie medievală |
|
|---|---|
 |
|
| Nume: Toma de Aquino | |
| Naştere: cca.1225 (Castelul Roccasecca, lângă Aquino, Italia) | |
| Deces: 7 martie, 1274 (Mănăstirea Fossanova, Sonnino, Italia) | |
| Şcoală/tradiţie: Scolasticism | |
| Interese principale | |
| Metafizică (incl. Teologie), Logică, Minte, Epistemologie, Etică, Politică | |
| Idei importante | |
| Cinci dovezi pentru existenţa lui Dumnezeu, Principiul efectului dublu | |
| Influenţe | A influenţat |
| Aristotel, Boethius, Eriguena, Anselm, ibn Ruşd, ben Maimom |
Giles de Roma, Godfrey de Fontaines, Jacques Maritain, G. E. M. Anscombe, Ayn Rand |
Sfântul Toma de Aquino (n. aprox. 1225, Aquino, Italia - d. 7 martie 1274, Fossanova), călugăr dominican, teolog, filosof, doctor al Bisericii
Cuprins |
[modifică] Viaţa
Sf. Toma d'Aquino s-a născut la începutul anului 1225 în castelul Roccasecca, aproape de Napoli, fiind al şaptelea fiu al contelui Landulf din marea casa feudală Aquino. La vârsta de 5 ani, Toma a fost trimis de tatăl său la mănăstirea benedictină de la Monte Cassino. După nouă ani de studii elementare şi-a întrerupt educaţia atunci când mânăstirea a fost ocupată de trupe în cursul unui conflict dintre papă şi împăratul romano-german. A fost trimis la Universitatea din Napoli; acolo a studiat cele şapte arte liberale ale gramaticii, logicii, retoricii, artitmeticii, geometriei, muzicii şi astronomiei.
Îşi începe educaţia în filosofie odată cu studiul "artelor" logicii şi astronomiei: citeşte tratatele logice ale lui Aristotel şi comentariile învăţaţilor ulteriori şi este familiarizat cu lucrările ştiinţifice şi cosmologice ale lui Aristotel de către un profesor numit Peter din Irlanda.
În 1244, Toma devine călugăr dominican, spre marea suparare a familiei, care aştepta cu nerăbdare ca el să ajungă monah şi abate benedictin. Tatăl lui Toma murise, însă restul familiei şi-a manifestat atât de limpede supărarea, încât dominicanii au decis să-l trimită la Paris, pentru mai multă siguranţă. Pe drumul într-acolo, este răpit de fraţii săi mai mari şi închis mai mult de un an în castelul de la Roccasecca. Câtă vreme a fost închis, Toma a scris două mici tratate de logică formală: un manual de greşeli care pot apărea în exemplele de raţionamente standard şi un fragment asupra propoziţiilor modale.
La câtva timp după ce a fost eliberat din celula sa, Toma a plecat la şcoala dominicană de la Köln, unde a studiat din 1248 până în 1252 cu Albertus Magnus. Sub influenţa lui, Toma a învăţat să aprecieze geniul enciclopedic al lui Aristotel, ale cărui lucrări complete deveniseră abia cu puţin timp înainte disponibile în traducere latină.
Era un elev tăcut şi meditativ, avea o constituţie masivă, era lent în mişcări şi imperturbabil de calm; colegii îl tachinau spunandu-i "Bou Taciturn" însă erau plini de admiraţie pentru notiţele lui. Acest bou taciturn va umple întreaga lume cu mugetul său a spus Albertus.
În 1252, avea 27 de ani, era de doi ani preot, însă prea tânăr, după standardele vremii pentru a începe studiile avansate. Albertus l-a convins pe Magistrul General al dominicanilor de excepţionala capacitate a lui Toma, care a fost trimis la Paris spre a obţine bacalaureatul canonic şi spre a începe să ţină cursuri teologice apte de a-l califica pentru titlul de licenţiat canonic.
În 1256, a căpătat titlul de Magistru şi preia catedrada de teologie iar în 1259 pleacă pentru şase ani în Italia. Cea mai importantă realizare a primei părţi din acest sejur italian a fost ducerea la bun sfârşit a unei lucrări începute la Paris: Summa contra Gentiles. Toma a fost luat în slujba papei Urban al IV-lea ca scriitor de rugăciuni şi imnuri. În 1265, după moartea papei Urban, d’Aquino a fost trimis la Roma pentru a deschide o şcoală dominicană. În 1268, a fost trimis înapoi la catedra pe care o deţinuse la Paris.
În timp ce ţinea liturghia la 6 decembrie 1273, a avut o experienţă misterioasă, pe care unii au interpretat-o drept viziune, iar alţii ca o prăbuşire mentală, care a pus capăt întregii sale activităţi de savant. Nu a mai scris sau dictat niciodată nimic, iar când secretarul său l-a îndemnat să-şi continue lucrul la Summa, a răspuns: Nu pot, pentru că tot ceea ce am scris mi se pare că sunt paie.
În 1274, a fost convocat să participe la o întrunire, solicitată de papa Grigore al X-lea privind reconcilierea bisericilor greacă şi latină; deşi cu sănătatea şubredă a pornit în călătorie, însă o rană căpătată accidental la cap l-a forţat să se oprească la castelul nepoatei sale, aproape de Fossanova. După câteva săptămâni a fost transportat la o mănăstire cisterciană din vecinatate, unde a murit la 7 martie 1274. Procesul canonizarii lui Toma a fost început de papa Ioan al XXII-lea în 1316 şi a fost declarat sfânt la 21 iulie 1323.
[modifică] Scrieri
[modifică] Opere mari
- Scriptum super Sententiis
- Summa contra Gentiles
- Summa Theologiae
[modifică] Quaestiones
- Quaestiones disputatae
- De spiritualibus creaturis
- De unione Verbi
- De veritate
- De potentia
- De anima
- De malo
- De virtutibus
- Quaestiones de quolibet
[modifică] Opuscule
- Opuscule filosofice
- De ente et essentia
- De principiis naturae
- De unitate intellectus
- De aeternitate mundi
- De substantiis separatis
- Opuscule teologice
- De articulis Fidei
- De rationibus Fidei
- Super Decretales
- Principium Rigans montes
- Compendium theologiae
- Opuscule polemice pentru dominicani
- Contra retrahentes
- De perfectione
- Contra impugnantes
- Cenzuri
- Contra errores Graecorum
- De forma absolutionis
- Epistole (răspunsuri)
- Ad Bernardum
- Ad ducissam Brabantiae
- De emptione
- De iudiciis astrorum
- De mixtione elementorum
- De motu cordis
- De operationibus occultis
- De sortibus
- De regno
- Responsiones
[modifică] Comentarii
- La Aristotel
- Expositio libri Peryermeneias
- Expositio libri Posteriorum Analyticorum
- In libros Physicorum
- In libros De caelo et mundo
- In libros De generatione et corruptione
- Sentencia super Meteora
- Sentencia libri De anima
- Sentencia libri De sensu et sensato
- Sententia libri Ethicorum
- Tabula Ethicorum
- Sententia libri Politicorum
- Sententia libri Metaphysicae
- La neoplatonici
- Super librum De causis
- Super De divinis nominibus
- La Boethius
- Expositio libri De ebdomadibus
- Super De Trinitate
[modifică] Comentarii biblice
- La Vechiul Testament
- Super Psalmos
- Super Iob
- In Jeremiam
- Super Threnos
- Super Isaiam
- La Noul Testament
- Super Matthaeum
- Super Ioannem
- Catena aurea
- Catena in Matthaeum
- Catena in Marcum
- Catena in Lucam
- Catena in Ioannem
- La Epistolele Sfântului Pavel
- Super Romanos
- Super I ad Corinthios
- Super II ad Corinthios
- Super Gal.
- Super Eph.
- Super Philip.
- Super Col.
- Super I Thes.
- Super II Thes.
- Super I Tim.
- Super II Tim.
- Super Tit.
- Super Philem.
- Super Epistolam ad Hebraeos
[modifică] Culegeri şi predici
- Culegeri
- In Symbolum Apostolorum
- Expositio Salutationis angelicae
- De decem praeceptis
- In orationem dominicam
- Predici
- Attendite a falsis
- Ecce Rex tuus venit
- Emitte spiritum
- Exiit qui seminat
- Homo quidem fecit cenam
- Inueni David
- Lauda et letare
- Osanna Filio David
- Puer Jesus
- Seraphim stabant
- Veniet desideratus
[modifică] Documente
- Inventarium castri Traiecti
- Opere colective
- De secreto
- Ordinationes pro promotione studii
- Reportationes Alberti Magni Super Dionysium
- De ecclesiastica hierarchia
- Mystica theologia
- Epistulae
- De divinis nominibus
- De pulchro et bono
- De fato
[modifică] Opere de autenticitate probabilă
- Lectura Romana in primum Sententiarum Petri Lombardi
- Quaestiones De libro vitae
- Lucrări liturgice
- Officium Corporis Christi (Oficiul «Sacerdos» şi Liturghia «Cibavit»)
- Predici
- Abjiciamus opera
- Beata gens
- Beati qui habitant
- Beatus vir
- Coelum et terra
- Ecce ego
- Germinet terra
- Homo quidam erat dives
- Lux orta
- Hic est liber
- Rugăciuni
- Adoro te deuote
[modifică] Opere de autenticitate îndoielnică
- Quaestiones
- De cognitione animae
- De immortalitate animae
- Opuscule filosofice
- De fallaciis
- De propositionibus modalibus
- Epistole (răspunsuri)
- Consilium de usura
- Lucrări liturgice
- Officium Corporis Christi «Sapientia» şi Liturghia «Ego sum panis»
- Predici
- Anima mea
- Petite et accipietis
- Sapientia confortabit
- Tria retinent
- Rugăciuni
- Concede michi
- Opere colective
- Acta Capitulorum Provincialium Provinciae Romanae
- Reportationes: Alberti Magni Super Ethica commentum et quaestiones
[modifică] Opere atribuite eronat lui Toma de Aquino
- Quaestiones disputatae
- De natura beatitudinis
- De motoribus corporum caelestium
- De ordine agendi in creaturis
- Opuscule filosofice
- Ars musyce
- De arte musica
- De demonstratione
- De intellectu et intelligibili
- De inventione medii
- De natura loci
- De natura materiae
- De natura syllogismorum
- De potentiis animae
- De tempore
- De universalibus «Circa»
- De universalibus «Quoniam»
- De universalibus «Universale»
- De vitiis et virtutibus
- Summa totius Logicae Aristotelis
- De usuris in communi (Aegidius de Lessinia)
- De eruditione principum (Guillelmus Peraldus)
- De praescientia et praedestinatione (Leonardus Pistoriensis)
- De pluralitate formarum (Thomas de Sutton)
- De instantibus
- De natura accidentis
- De natura generis
- De natura verbi intellectus
- De principio individuationis
- De quatuor oppositis
- Opuscule teologice
- De beatitudine
- De divinis moribus
- De humanitate Jesu Christi D.N.
- De officio sacerdotis
- De sacramento Eucharistiae
- De venerabili sacramento altaris
- Principium Intravit Rex
- De dilectione Dei et proximi (Helvicus Theutonicus)
- De adventu Antichristi (Jacobus de Benevento)
- De praeambulis ad judicium (Jacobus de Benevento)
- De modo confitendi et puritate conscientiae (Matthaeus de Cracovia)
- Epistole (răspunsuri)
- De modo studendi
- Concordanţe
- Pertransibunt plurimi
- Comentarii filosofice
- In De somno et vigilia (Adamus de Buckfield)
- In De somniis (Adamus de Buckfield)
- In De divinatione per somnum (Adamus de Buckfield)
- In Boethii De scholarium disciplina (Guillelmus Wheatley)
- In Boethii De consolatione philosophia
- Comentarii teologice
- De pulchro et bono (S. Albertus Magnus Super Dionysium De divinis nominibus)
- De fato (S. Albertus Magnus Super Dionysium De divinis nominibus)
- Super Pater noster, prima petitio (Aldobrandinus de Toscanella)
- Expositio Missae (Richardus de Wedinghausen)
- Comentarii biblice
- Super Apocalypsim
- In Canticum (Aegidius de Roma)
- In Canticum (Haimo Altissiodorensis)
- Super Apocalypsim
- In Danielem (Johannis Michaelis)
- In libros Machabaeorum (Johannis Michaelis)
- In VII Epistolas Canonicas (Nicolaus de Gorran)
- Postilla in libros Geneseos (Petrus Johannis Olivi)
- Super Matthaeum (Petrus de Scala)
- Super I ad Corinthios cap. 7-10 (Petrus de Tarantasia)
- Predici
- Adaperiat Deus
- Que autem in celis
- Sermones dominicales (Aldobrandinus de Cavalcantibus)
- Sermones festivi (Aldobrandinus de Cavalcantibus)
- Hodiernae festivitatis
- Cecidit sors (Fr. Stephanus)
- Omnia parata (Thomas Brito)
- Lucrări liturgice
- Officium de festo S. Augustini
- Rugăciuni
- Ad te fontem
- Creator ineffabilis
- Gratias tibi ago
- Laudo, glorifico
- O beatissima et dulcissima
- O Deus omnipotens
- Omnipotens sempiterne Deus
- Praeco lucerna
- Sit, Jesu dulcissime
- Te Deum totius consolationis
- Cântări
- Tanto ha virtù
- Poscia che tutte
[modifică] Legături externe
- Toate operele în limba latină (Universitatea Navarrei din Pamplona
- Operele lui Toma de Aquino (în diferite limbi)
- Opere în latină şi traduceri prezente pe web (listă la Thomasinstituut Utrecht)
- Bibliotheca Thomistica Intratext: texts, concordances and frequency lists
